VIDEO Ce aduce barza: revoluţia ştiinţifică dintr-o comună românească

O comună din Covasna a fost catapultată, de la un statut cvasi-anonim la nivelul unui centru mondial al experimentelor ştiinţifice. Întreaga transformare se învârte în jurul poveştii tragice a unei berze, victimă a unui barbar anonim.

Localnicii unui sat din Covasna au intrat, într-o bună zi şi pe nepusă masă, în circuitul ştiinţific mondial, odată cu un experiment al ornitologilor români şi francezi. Un proiect de sute de mii de euro i-a transpus pe sătenii din Ozun în lumea pe care restul românilor o explorează doar pe „Discovery“.

În localitatea situată la câţiva zeci de kilometri de oraşul Braşov, întreaga comunitate gravitează în jurul berzelor. Însă zburătoarele de aici nu sunt precum cele pe care le mai puteţi vedea, chiar şi din maşină, cocoţate pe stâlpii localităţilor din Transilvania. Nu, în Ozun, berzele sunt supravegheate prin webcamuri, primesc radio-transmiţătoare cu baterii solare, coordonate prin satelit, iar comportamentul lor este analizat de comunitatea ştiinţifică mondială, din faţa monitoarelor instalate la mii de kilometri distanţă.

Totul a început în martie 2006, cu un incident mai puţin obişnuit. Una dintre berzele din Ozun, născută chiar în localitate, introdusă într-un program franco-român de monitorizare a migraţiei speciei şi urmărită de la distanţă de o echipă de cercetători din Franţa, este prinsă de un localnic mai forţos, care îi rupe ciocul pe motiv că pasărea i-ar fi consumat din grăunţe.

După luni întregi de cercetări poliţieneşti, anchete, acuzaţii şi ipoteze, barza din Ozun s-a transformat într-o deschizătoare de drumuri, proiectându-şi comunitatea în care se născuse direct pe harta reperelor ştiinţifice: a devenit prima reprezentantă a speciei sale care a trecut printr-o operaţie estetică, primind un cioc nou-nouţ, din metal.

Berze pe satelit

Titlu: „Prima barză a sosit în localitatea Ozun din judeţul Covasna“. Partea introductivă: „Membrii Asociaţiei ornitologice «Rara Avis» din Sfântu Gheorghe au anunţat joi sosirea primei berze în judeţul Covasna, aceasta fiind vazută în localitatea Ozun. Preşedintele asociaţiei, Kelemen Laszlo, a declarat că a montat o cameră web în cuibul berzei, prin urmare, începând de vineri, viaţa acesteia va putea fi urmarită live din orice colţ al lumii pe un site“. Momentul publicării: primăvara lui 2013.

Cam aşa sunt ştirile care apar, periodic, pe agenţiile de profil şi în publicaţiile regionale şi centrale despre Ozun, judeţul Covasna. În prezent, mica localitate, unde, în timpul verii, oamenii vând ghivece cu flori la porţile caselor, se află pe buzele ornitologilor de pretutindeni.

Totul a început în 2005, când, profitând de numărul mare de berze din zonă şi de faptul că acestea convieţuiau de minune cu oamenii, o echipă de cercetători monta în localitate sistemul „Argos“. Acesta se compunea dintr-o serie de radioemiţătoare ataşate pe spatele berzelor din zonă şi patru sateliţi NOAA, aflaţi la o distanţă de 850 de kilometri de Pământ. Semnalele recepţionate de aceştia erau apoi retransmise centrului de prelucrare a datelor din Toulouse (Franţa), interpretate la final şi trimise sub forma unor mesaje pe internet către Societatea Ornitologică Română.

Uzonka se întoarce acasă

La câteva luni de la instalarea sistemului, barza Uzonka, născută şi crescută în Ozun, îşi făcea debutul ştiinţific. Alături de ea se aflau alte două colege de rasă, una din Mureş, cealaltă din Sibiu. Uzonkai i se montează emiţătorul în 27 iulie 2005, apoi o armată de cercetători se aşază în faţa ecranelor, cu carneţelele pregătite, nu care cumva să le scape neinterpretată vreo mişcare.

Pasărea pleacă la drum vreme de câteva săptămâni, dar nu spre ţările calde, cum era de aşteptat. Urmează un traseu mai degrabă ciudat, de 40 de kilometri pătraţi, care pe harta finală are forma unei stele fără un colţ, şi se sfârşeşte, invariabil, în curtea bătrânului Kanyadi, localnicul care o îngrijise de mică.

Este scoasă din program la scurtă vreme. Cercetătorii îşi dau seama că, spre deosebire de surorile ei (dintre care cea Sibiu îşi făcea veacul chiar în primitoarea Tanzanie), pentru Uzonka, teoria ecosistemului se reducea la câteva raiduri aeriene în jurul Ozunului natal.

Pe 26 martie, dimineaţa, este descoperită în curtea lui Kanyadi, cu ciocul rupt şi plină de sânge. Nu mai poate mânca normal şi este atât de slăbită, încât singura soluţie de a o mai salva a constat în plasarea printre porci, ca să nu moară de frig.

Portretul barbarului

În localitate, oamenii încep să propună ipoteze de lucru. Stâlpii sunt plini de anunţuri bilingve, color, după modelul „copiilor dispăruţi“ (poză mare şi îndemnuri la solidaritate). Se oferă chiar şi recompense din partea unor organizaţii ornitologice. Primarul însuşi a pus la bătaie, din propriul buzunar, 500 de lei pentru prinderea barbarului.

Din curtea casei sale, Kanyadi Francisc emite şi el ipoteze, către reprezentanţii presei sosiţi la faţa locului: „E clar că a fost cineva, şi nu doar un accident. Ciocul a fost rupt de jos în sus. Doctorul mi-a spus că, dacă o barză îşi prinde ciocul în ceva şi nu mai poate scăpa, moare acolo. Nu are forţa să şi-l rupă singură. Aici e vorba de doi oameni, unul care a ţinut ciocul cu piciorul, iar celălalt care l-a rupt. Un bărbat singur nu poate face aşa ceva“.

Vinovatul nu este descoperit niciodată, dar pe la colţuri se vorbeşte şi astăzi despre incident. Iar vinovatul este considerat şi acum, ca şi în acel 2006, un localnic mai iute la mânie, despre care oamenii din Ozun cred că a răbufnit când a descoperit pasărea înfruptându-se din grăunţele sale.

O operaţie estetică în premieră

Incidentul nefericit din Covasna întărâtă comunitatea ştiinţifică. Se obţin fonduri substanţiale, chiar de la Ministerul Ecologiei şi Dezvoltării Durabile de la Paris. Ia naştere un proiect franco-român, coordonat în teren de Societatea Ornitologică Română şi Liga pentru Protecţia Păsărilor.

Simultan, Asociaţia „Rara Avis“, din România, pune la dispoziţie banii pentru o operaţie ce avea să se constituie într-o premieră mondială: un implant efectuat pe o barză. Operaţia de refacere a ciocului rupt s-a făcut prin utilizarea unui aliaj de crom-cobalt, fixat cu patru şuruburi ortopedice din titan, peste care s-a turnat material stomatologic. Uzonka îşi revine treptat, spre satisfacţia tuturor celor implicaţi.

La un an de la operaţie, este reintrodusă în proiectul şttinţific. Lumea aşteaptă rezultate. Calmă însă, barza pleacă în ţările calde, unde ornitologii îi pierd definitiv urma. Proiectul ştiinţific continuă şi astăzi, bine-mersi.

  O să meargă la bufet şi, după câteva pahare, o să mărturisească tot!

Francisc Kanyadi, în 2006, vorbind despre presupusul făptaş

Se pare că sătenii au o problemă, pentru că am primit numeroase reclamaţii că au aruncat cu pietre după barză. O dată chiar au omorât o bufniţă şi nişte capre

Kelemen Lazlo, preşedintele Asociaţiei „Rara Avis“

Principalul suspect este un localnic de 63 de ani cu un stil de viaţă mai… Acu' vreo doi ani, a venit la târgul de animale cu o barză sub braţ, zicea că, dacă lumea îşi duce animalele la târg, a venit şi el cu barza la vânzare.

Mihai Preda, şeful de post din Ozun, în 2006