Studiu: Marea mai caldă din Arctica, responsabilă de valurile de frig din Europa

Marea mai caldă din Arctica contribuie în mod direct la ninsorile abundente din Europa, cum ar fi episodul glacial „Bestia din Est”, arată un studiu publicat în Nature Geoscience.

Conform unui studiu publicat joi în revista Nature Geoscience, ninsorile abundente şi valurile de frig din ultimii ani din Europa au fost o consecinţă directă a apelor „anormal de calde” din Marea Barents, 60% din suprafaţa căreia a rămas fără gheaţă cu câteva săptămâni înainte episodul glacial din 2018 cunoscut drept „Bestia din Est”.

Odată cu încălzirea Arcticii, mai rapidă decât în restul planetei, vortexul polar - o zonă de aer rece şi presiune scăzută tipică polilor în timpul anotimpurilor reci - manifestă o tendinţă mai mare de deplasare spre sud, menţionează autorii studiului, potrivit AFP.

„Ceea ce am constatat este că banchiza este într-adevăr un înveliş deasupra oceanului”, a declarat autoarea principală a studiului, Hannah Bailey, de la Universitatea din Oulu, Finlanda.

„Odată cu dispariţia sa pe termen lung pe teritoriul Arcticii începând cu anii 1970, mai multă umiditate pătrunde în atmosferă în timpul iernii, ceea ce are un impact direct asupra vremii din sud, provocând episoade extreme de ninsoare”, a precizat ea.

140 de gigatone de apă s-au evaporat din Marea Barents în februarie-martie 2018, adică 88% din umiditatea care a căzut sub formă de zăpadă peste Europa, arată calculele efectuate de autorii studiului.

În cazul în care tendinţele actuale de încălzire continuă, Marea Barents va reprezenta o sursă majoră de umiditate pentru Europa continentală, provocând ploi sau căderi de zăpadă abundente, cu impact asupra infrastructurii şi traficului, avertizează ei.

„Poate părea contraintuitiv” faptul că oceanul din regiunea Polului Nord provoacă mai multă zăpadă în Europa pe fondul încălzirii, „însă natura este complexă, iar ceea ce se întâmplă în Arctica nu rămâne în Arctica”, a subliniat Hannah Bailey.