Sonda spaţială europeană BepiColombo, prima „întâlnire” cu planeta Mercur

Sonda spaţială europeană BepiColombo a avut prima „întâlnire” cu Mercur, cea mai ascunsă planetă a Sistemului Solar, în încercarea de a intra pe orbita ei, potrivit BBC.

Bepi a trecut la 200 de kilometri de suprafaţa planetei, înainte de a se retrage din nou în adâncul spaţiului.

Cercetătorii care controlează sonda plănuiesc alte patru astfel de zboruri, de fiecare dată folosindu-se de impulsul gravitaţional al lui Mercur să reducă viteza lui Bepi. Scopul este ca Bepi să se mişte suficient de încet cât să cadă pe o orbită stabilă.

Acest lucru ar trebui să se întâmple până la finalul anului 2025.

Pentru acest prim zbor, a fost calculat ca cea mai mică distanţă de planetă să fie vineri noapte la ora României 01:34. La acest moment, Bepi s-a mişcat cu o viteză de peste 50km/s în raport cu Soarele.

Sonda a făcut poze pentru a le trimite cercetătorilor, dar nu cu aparatura ştiinţifică de înaltă rezoluţie din dotare. Acele camere nu pot să vadă momentan nimic pentru că sunt ţinute în ceea ce este numit coşul navetei spaţiale.

Bepi este, în esenţă, formată din nou părţi - una, dezvoltată de European Space Agency (ESA), cealaltă, de Agenţia Spaţială Japoneză (Jaxa). Felul în care aceste două componente au fost cuplate pentru călătoria spre Mercur împierdică deschiderea principalelor camere.

Primele imagini captate de misiune au fost făcute cu câteva camere montate pe exteriorul sondei.

Aceste fotografii alb-negru simple ar trebui să ajungă pe Pământ sâmbătă. Oamenii de ştiinţă speră să vadă nişte caracteristici cunoscute pe suprafaţa planetei, precum craterul Kuiper.

ESA a spus că va aduna toate fotografiile din primul survol într-un film, care va fi publicat cel mai probabil luni.

Următorul survol al lui Bepi este programat pentru iunie 2023. În calendar sunt marcate septembrie şi decembrie 2024 şi ianuarie 2025, când sonda ar trebui să fie într-o orbită regulată pentru a începe operaţiunile ştiinţifice complete în 2026.

Elementele european şi japonez ale misiunii se vor separa odată ce intră pe orbita planetei şi vor avea roluri diferite.

Mercury Planetary Orbiter (MPO) al Europei este conceput pentru a carta terenul Mercur, pentru a genera profiluri de nivel, a colecta informaţii despre structura şi compoziţia suprafeţei planetei, precum şi pentru a face detecţie.

Mercury Magnetospheric Orbiter (MMO) al Japoniei are ca prioritate studierea câmpului magnetic al lui Mercur. Va ancheta comportamentul acestuia şi interacţiunea lui cu „vântul solar”, cantitatea imensă de particule care e emisă de Soare. Acest vânt interacţionează cu atmosfera extrem de rarefiată a lui Mercur.