Sarcofage descoperite după incendiul de la Notre-Dame. Cui aparțin acestea VIDEO
0După incendiul care a devastat Catedrala Notre-Dame din Paris au fost descoperite două sarcofage. Oamenii de știință le-au analizat și au stabilit că aparțin unui prelat și unui nobil.
Sarcofagele antropomorfe au fost descoperite în martie şi mai 2022 de echipe de cercetători de la Institutul naţional de cercetări arheologice preventive (INRAP) cu ocazia unor săpături prealabile lucrărilor de reconstrucţie a fleşei catedralei, distrusă parţial de incendiul devastator din aprilie 2019.
Ele au fost trimise apoi la Institutul medico-legal din Toulouse, care a primit sarcina de a le deschide şi de a studia osemintele defuncţilor şi alte obiecte prezente în sicrie, conform Agerpres.
Sarcofagul descoperit în martie datează dintr-o perioadă cuprinsă între secolul al XIV-lea şi secolul al XVII-lea, potrivit lui Christophe Besnier, coordonatorul săpăturilor arheologice. El conţine cadavrul unui bărbat îmbălsămat, a cărui identitate nu a putut fi încă stabilită.
Potrivit lui Eric Crubery, antropolog al Universitatea Toulouse III, care a participat la aceste analize, defunctul ar fi avut între 25 şi 40 de ani, practica echitaţia de la o vârstă fragedă şi avea o deformare craniană uşoară, suferind probabil şi de tuberculoză, a precizat el într-o conferinţă de presă organizată la Toulouse.
Ar fi vorba despre un nobil cu rang înalt, deoarece "doar 4% din nobilime avea posibilitatea de îmbălsămare şi de a avea un sicriu din plumb", a spus specialistul francez.
În ceea ce priveşte al doilea sarcofag, conţinea un epitaf, medalii şi o placă memorială care face trimitere la preotul Antoine de La Porte. Acesta din urmă, decedat la 83 de ani în 1710, era un prelat al cărui portret este conservat la Muzeul Luvru din Paris.
Înhumările în catedrale au fost practicate în întreaga perioadă medievală şi în cea modernă. Locurile alese în acest scop se situează în apropierea corului, unde erau înmormântaţi episcopii şi arhiepiscopii. Crucea transeptului era, deci, un loc de veci foarte apreciat de nobili şi de prelaţi, reaminteşte Christophe Besnier.
„Peste 300 de persoane au fost înmormântate în Notre-Dame“ şi acest tip de mormânt era rezervat unei elite, întrucât plumbul costa foarte mult.