Șansa să aflăm secretele formării sistemului solar: oamenii de știință britanici încep studierea materialului de pe asteroidul Bennu

Oamenii de știință britanici de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra se pregătesc să studieze materialul adunat în misiunea Osiris-Rex a NASA de pe asteroidul Bennu aflat la peste 320 de milioane de kilometri de Pământ.

Cercetătorii au primit 100 de miligrame din acest material, care are o vechime de 4,6 miliarde de ani, ceea ce înseamnă că datează de la începuturile sistemului nostru solar.

Materialul a fost adunat după ce misiunea Osiris-Rex a NASA a ajuns pe asteroidul Bennu în 2020 și a returnat mostre pe Pământ în septembrie acest an.

Naveta spațială a aterizat pe Bennu, un asteroid care are o șansă din 1.750 de a se ciocni cu Pământul în următorii 300 de ani, și a adunat circa 60 de grame de material, cea mai mare cantitate adusă din spațiu de la programul Apollo.

"Este uimitor. Este o mică comoară care ne duce în timp la începutul sistemului solar", a declarat pentru The Guardian dr. Ashley King, un om de știință care va lucra cu materialul de pe Bennu. "Abia aștept să pun mâna pe ele și să văd ce putem învăța despre sistemul solar timpuriu."

Analizele preliminare efectuate de cercetătorii NASA au constatat că fragmentele de asteroid sunt bogate în carbon și apă, o parte din carbon fiind legat de compuși organici. Oamenii de știință se așteaptă să studieze mostrele timp de decenii, pentru a înțelege cum s-a format sistemul solar și dacă asteroizii au adus cantități semnificative de apă pe Pământ și pe alte planete.

Un domeniu important de cercetare va fi analiza izotopilor de hidrogen din apa de pe Bennu pentru a vedea dacă aceasta se potrivește cu cea găsită în oceanele Pământului.

Dincolo de întrebările legate de originile noastre cosmice există probleme mai existențiale, cum ar fi cum să deviem sau să distrugem asteroizii care reprezintă o amenințare potențială pentru Pământ. Cu o lățime de circa 600 de metri, Bennu este mult mai mic decât asteroidul cu o lățime de 9,5 kilometri care ar fi provocat dispariția dinozaurilor, dar tot ar provoca daune imense dacă ar lovi Pământul.

Primii doi ani de cercetare la Muzeul de Istorie Naturală se vor concentra pe teste non-distructive, cum ar fi difracția cu raze X și microscopia electronică pentru a afla lucruri despre compoziția minerală și structura asteroidului Bennu. Cele mai mari grăunțe din mostră sunt de ordinul milimetrilor, în timp ce cele mai mici sunt particule de praf.

"Nu pare mult material, dar este suficient pentru a lucra cu el", a spus King.

Spre deosebire de meteoriții care au fost arși la trecerea prin atmosfera Pământului, praful și fragmentele de rocă de pe Bennu au fost aduse pe Pământ în stare imaculată, oferind oamenilor de știință o privire rară asupra unui asteroid nealterat.

"Acest material, nu mai mult decât o linguriță, ne va ține ocupați ani de zile pe măsură ce studiem fiecare grăunte pentru a înțelege compoziția și structura sa și să vedem ce secrete poate dezvălui", a spus Prof. Sara Russell, liderul grupului de materiale planetare de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra.