Mucegaiul de la Cernobîl ar putea ajuta astronauţii să ajungă pe Marte
0Cercetătorii de la Universităţile din Stanford şi Carolina de Nord au descoperit o soluţie surprinzătoare care ar putea uşura călătoriile spaţiale viitoare, folosind mucegai din zona reactoarelor nucleare de la Cernobîl.
Oamenii de ştiinţă au trimis în spaţiu câteva probe cu ciupercile care se dezvoltă în zona Cernobîlului, descoperind că acestea blochează radiaţiile pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) şi concluzionând că ar putea fi adaptate pentru călătorii până la Lună sau chiar pe Marte.
Expunerea la radiaţii este una dintre cele mai mari probleme ale călătoriilor spaţiale, un singur drum dus-întors spre Marte fiind responsabil pentru 60% din doza de radiaţii recomandată pentru un om în întreaga sa viaţă.
În apropierea reactorului de la Cernobîl, cercetătorii au descoperit o specie de fungi care se multiplică în mediul de radiaţii extrem dimprejur, posibil printr-un fenomen numit radiosinteză. În acest proces, specia Cladosporium sphaerospermum se hrăneşte cu radiaţii prin folosirea pigmenţilor, transformând razele gamma în energie chimică.
Mucegaiul a supravieţuit în micogravitaţie, pe Staţia Spaţială
În urma descoperirii, echipa de cercetători a decis să realizeze un studiu pe Staţia Spaţială Internaţională, pentru a vedea cum se va descurca mucegaiul în încercarea de a bloca radiaţia spaţială. Astfel, au pregătit vase Petri cu C. sphaerospermum înăuntru, adăugând dedesubt detectori de radiaţii, conectaţi la computere Raspberry Pi pentru a măsura nivelul radiaţiilor, umiditatea, temperatura şi alţi parametri.
Rezultatul a fost unul excelent: mucegaiul a supravieţuit fără probleme în microgravitaţie, reuşind să coboare nivelul de radiaţii cu 2%. Această cifră ar putea creşte până la 5 procente, conform oamenilor de ştiinţă, dacă mucegaiul ar înconjura complet un obiect.
Extrapolând în continuare, ei au realizat că ar fi necesar un strat cu o grosime de 21 de centimetri de mucegai pentru a ”nega în mare parte” doza anuală de radiaţii pe care un om ar înregistra-o pe Marte. Mai mult, acest strat ar coborî până la 9cm grosime, dacă ar fi combinat cu solul marţian. Asta înseamnă că astronauţii ar avea un material foarte uşor de produs pentru protejarea construcţiilor de pe Planeta Roşie.
Până când vom trimite însă astronauţi pe Marte, vor pleca multe misiuni de explorare, notează
Engadget. Trei dintre acestea vor pleca până la sfârşitul lui iulie, două dintre ele având şi rovere la bord, dintre care şi o misiune a celor de la NASA. Agenţia americană va trimite pe 30 iulie către Marte roverul Perseverence, alături de un elicopter special construit pentru Planeta Roşie.