Moş Crăciun poate fi explicat de ştiinţă: cât de greu îi este să ducă toate cadourile şi ce tehnologii îl ajută

Moş Crăciun poate fi explicat şi de ştiinţă. Nu vă gândiţi că e altfel. Aşa că ne-am gândit să strângem informaţii despre cât de mult efort depune Moş Crăciun pentru a ajunge la noi acasă de fiecare dată.

Calculele ştiinţifice circulă pe internet de ceva vreme, dar nimeni nu a reuşit să le pună în ordine, aşa cum trebuie.

Evident, nu există nicio specie de reni care poate să zboare, dar mai sunt 300.000 de specii neclasificate. Cine ştie ce pot face acestea?

31 de ore pentru 378 de milioane de copii

Câţi copiii sunt în lume? Să spunem că aproximativ 2 miliarde de persoane sub 18 ani, dar pentru că Moş Crăciun ar vrea, dar nu poate să aducă daruri şi pentru copii de religie musulmană, hindusă, budistă sau pentru evrei, totul se reduce la 15% din numărul total.

Astfel, potrivit statisticilor mondiale, ajungem la 378 de milioane de copii creştini. De asemenea, la un număr mediu de 3,5 copii pe casă, ajungem la 91,9 milioane de case la care trebuie să ajungă Moş Crăciun în doar 31 de ore.

Bun. Dar de ce 31 de ore? Pentru că rotaţia Pământului şi diferite fusuri orare îl ajută pe Moş Crăciun şi pentru el prelungesc ziua cu şapte ore. Moş Crăciun ar trebui să fie atât de rapid încât ar fi nevoit să facă 822,6 vizite pe secundă. O miime de secundă durează tot procesul de coborâre, coborârea pe horn, distribuţia pachetelor şi luarea în primire a următorului copil sau case. Distanţa totală a călătoriei a fost aproximată de cei de la „Chain Reaction Bicycles“ la 120 de milioane de kilometri.

O sanie mai rapidă ca orice

Acest lucru înseamnă că sania Moşului se deplasează cu 1.046 de kilometri pe secundă, de 3.000 de ori mai rapid decât viteza sunetului, cu mult peste orice vehicul spaţial sau aerian creat de către români.

E uşor să calculezi toate aceste date fără să iei în calcul greutatea saniei, dar gândiţi-vă că toată ar trebui umplută cu cadouri. Evident, am presupus în aceste calcule că toţi copii iau cadou, nu doar cei cuminţi.

Dacă fiecare copil primeşte o tabletă, aceasta are aproximativ 400 de grame, iar greutatea totală ar fi de 151 de milioane de tone, fără să calculăm şi greutatea Moşului, despre care se ştie că nu este tocmai slab.

În mod normal renii pot duce 136 de kilograme. Astfel Moş Crăciun ar avea nevoie de sute de mii de reni pentru a putea duce toate cadourile şi greutatea saniei

Cum diferenţiază Moşul între bine şi rău?

Sunt 378 de milioane de copii pe lume. Cum reuşeşte el să îi prindă pe toţi dacă au fost răi sau buni? Tehnologia din ultima vreme ne arată că nimic nu este imposibil, iar singura explicaţie viabilă ar fi printr-un mare sistem Big Brother. Deoarece renii se odihnesc în timpul anului, Moşul trebuie să se bazeze pe un sistem complex de drone. Deja există foarte multe drone insecte, aşadar, data viitoare când mai vedeţi o muscă, s-ar putea să fie spionul lui Moş Crăciun.

De ce nu l-am văzut niciodată pe Moş Crăciun?

Invizibilitatea nu este încă posibilă în formula ei pură, ci pur şi simplu poate fi mimată. Mantia invizibilităţii este încă în stadiul de a se dezvolta. Hainele Moşului pot să reflecte imaginile pe care le are în jur, astfel, îmbinându-se cu mediul înconjurător. Dacă hainele Moşului reuşesc să reflecte, îl vom confunda cu hornul.

Cum reuşeşte Moş Crăciun să centralizeze atâtea informaţii?

Evident, elfii nu sunt doar simpli hamali în depozit, ci şi programatori iscusiţi care în ultimii ani i-au făcut lui Moş Crăciun un software de introducere a cuvintelor cheie din interiorul scrisorilor, le centralizează cu tot cu adresă, iar sania are un cip care primeşte toate informaţiile şi ghidează singură renii, care sunt folosiţi doar pentru a trage de ea. Astfel, Moş Crăciun care este destul de bătrân şi mai poate uita, primeşte ajutorul tehnologiei pentru a duce toate cadourile la timp şi la adresa corectă.

Acest articol este în mod intenţionat scris aşa. Nu intenţionăm să spunem că faptele prezentate mai sus sunt adevărate, dar nici nu sunt false. Pentru cei mai puţin creduli, întrebarea este… „cum ar fi dacă?“.