Laserul de la Măgurele a primit finanţarea de la Comisia Europeană

Comisia Europeanã a aprobat, marţi, finanţarea cu 180 de milioane de euro din fondurile structurale a construcţiei în România, pe platforma de la Mãgurele, lângã Bucureşti, a laserului şi laboratoarelor proiectului "Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics ELI-NP".

Acest proiect implicã 40 de instituţii academice şi de cercetare din 13 state membre şi face parte dintr-o iniţiativã mai amplã, care include şi Republica Cehã şi Ungaria, în scopul creãrii unui consorţiu de cercetare european de avangardã, informeazã un comunicat al Comisiei Europene, informează Mediafax.

"Acesta este exact tipul de proiect pe care dorim sã îl vedem mai des în viitor. El are menirea de a impulsiona cercetarea şi inovarea.Vrem sã lansãm mai multe astfel de proiecte în viitor, cu o evidentã valoare adãugatã, pentru a ne asigura cã fiecare euro este cheltuit în mod inteligent", a declarat comisarul european pentru politica regionalã, Johannes Hahn, despre decizia de aprobare a finanţãrii.
 

Preşedintele Traian Bãsecu declara, pe 13 septembrie, cã va discuta cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în cadrul vizitei întreprinse vineri la Bruxelles, despre aprobarea finanţãrii proiectui şi importanţa acestuia pentru România.
 

ELI-NP va avea rolul unui laborator paneuropean şi va gãzdui o gamã largã de discipline ştiinţifice, care va include domenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizicã nuclearã şi astrofizicã, precum şi ştiinţa materialelor şi ştiinţele vieţii. De asemenea, cercetãtorii vor studia posibile noi modalitãţi de tratare a materialelor nucleare şi a deşeurilor radioactive.
 

Proiectul urmãreşte sã promoveze cercetarea naţionalã şi europeanã prin crearea unei infrastructuri de cercetare de reputaţie internaţionalã deschisã specialiştilor din mediul ştiinţific universitar şi privat, precum şi din mediul întreprinderilor.
 

"Ne punem speranţe foarte mari în proiectul ELI-NP. Prin intermediul acestuia, România are ocazia de a se plasa ferm pe harta cercetãrii europene, de a pãstra în ţarã lucrãtori cu specializare foarte înaltã, inversând fenomenul exodului creierelor şi atrãgând noi societãţi în regiune",a adãugat comisarul Hahn.

În prezent, în România se investesc numai 0,5% din PIB în cercetare şi dezvoltare (C&D), în sectoarele public şi privat luate împreunã, în timp ce obiectivul naţional al României în cadrul strategiei Europa 2020 este de 2%, în contextul unui obiectiv principal de investiţii în C&D de 3% pe ansamblul UE.

Costul total se ridică la 356,2 milioane de euro
 

Se preconizeazã cã ELI-NP va genera impulsul mult aşteptat pentru cercetarea şi dezvoltarea din România, ajutând ţara sã elimine decalajele din domeniul inovaţiei şi sã favorizeze transferul de cunoştinţe şi tehnologie.
 

Totodatã, acest proiect ar urma sã mãreascã în mod considerabil atractivitatea României ca regiune a excelenţei în cercetare şi a inovãrii, evidenţiazã comunicatul Comisiei Europene.
 

Partea investiţiei acoperitã de UE este pusã la dispoziţie prin intermediul programului cofinanţat "Creşterea Competitivitãţii Economice" din cadrul Fondului european de dezvoltare regionalã (FEDER).
 

Proiectul are ca obiectiv îmbunãtãţirea capacitãţii de cercetare a României şi stimularea transferului de tehnologie între instituţii de cercetare şi dezvoltare şi întreprinderi, oferind ţãrii un avantaj competitiv şi dându-i impulsul necesar pentru o creştere inteligentã.
 

Decizia de marţi aprobã contribuţia FEDER pentru prima etapã a ELI-NP pe perioada 2011-2015, în timp ce costul total al proiectului se ridicã la 356,2 milioane euro.

Ce se va construi la Măgurele?

Construcţia va avea o suprafaţă de peste 68.000 de metri pătraţi, va avea subsol, parter şi cinci etaje. Durata de realizare a investiţiei este de 4 ani şi 7 luni. Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a anunţat la finalul şedinţei Executivului din 4 iulie că „guvernul a aprobat indicatorii economici pentru o investiţie ştiinţifică şi tehnică de foarte mare performanţă”. Potrivit Hotnews, cel mai puternic laser din lume va avea 10 petawaţi.

Proiectul ELI-NP a fost aprobat pe 16 februarie de către Comisia Europeană şi va consta în dezvoltarea celui mai puternic laser din lume şi crearea unui centru de cercetare paneuropeană în România, care va duce la descoperiri şi teste în domeniile medicinei, fizicii nucleare, electronicii sau ale tehnologiei informaţiei.

13 ţări colaborează pentru realizarea investiţiei, iar Cehia, România şi Ungaria sunt statele care vor găzdui câte o parte din acest proiect. Centrul din apropierea Bucureştiului va avea ca obiect de activitate aprofundarea fizicii nucleare folosind particule laser cuplate cu gamma.