Şefii narcisişti, toxici pentru companie

Persoanele narcisiste ajung mult mai uşor în fruntea ierarhiilor, dar când devin şefi nu sunt lideri atât de buni pe cât s-ar crede. Un studiu al Universităţii din Amsterdam, citat de „The Daily Mail“, arată că, de cele mai multe ori, imaginea de lider a acestor persoane apare prin confundarea calităţilor organizatorice cu încrederea mult prea ridicată în sine.

La cercetare au participat 150 de persoane, împărţite în grupuri de câte trei. În fiecare grup a fost desemnat un lider care trebuia să aleagă un subordonat pentru o muncă specifică. „Angajaţii" coordonaţi de un lider narcisist au afirmat la finalul experimentului că aceştia au fost cei mai productivi, dar rezultatele au arătat contrariul. Cei cu o încredere de sine foarte mare au afectat performanţele întregului grup, fiind prea concentraţi pe propria persoană şi mult prea autoritari pentru a comunica eficient. De asemenea, şefii narcisişti tind să nu-şi asculte colegii, mai arată studiul.

Autoarea cercetării, Barbora Nevicka, afirmă că narcisiştii au ales cei mai slabi candidaţi pentru sarcina care trebuia realizată. În organizaţiile obişnuite, care folosesc foarte mult lucrul în echipă, astfel de lideri sunt toxici. Cu toate acestea, narcisismul poate fi uneori şi folositor în cazul unui lider. „Într-o situaţie de criză, angajaţii simt nevoia unei persoane puternice, dominante, care să preia controlul şi să ia deciziile corecte. Liderii narcisişti reduc incertitudinea şi diminuează stresul", mai spune Nevicka.

Nu toţi avem simţul cifrelor

Doar o parte dintre noi ne naştem cu abilităţi matematice, iar acestea nu ţin de inteligenţa generală. Un studiu al Universităţii „John Hopkins" din Baltimore (SUA), citat de „The Daily Mail",  a demontat părerea conform căreia „simţul numerelor" şi capacităţile de calcul sunt prezente înainte de a primi educaţie matematică.

Psihologii americani au ales pentru studiu 200 de copii în vârstă de 4 ani, care nu au avut legătură cu matematica până în prezent. În timpul experimentului, copiii s-au uitat la un ecran unde apăreau intermitent puncte albastre sau galbene. La final, li s-a cerut să determine care culoare a fost predominantă, după ce numărau punctele. Pe lângă testul culorilor, cei mici au fost supuşi şi unui test de matematică elementară. Rezultatele au fost concludente: cei care s-au descurcat bine la testul culorilor au avut succes şi la cel matematic.

Cercetătorii au analizat apoi şi calităţile verbale ale copiilor. Până la acest studiu, cele două capacităţi ale minţii umane erau considerate de bază, cu care se naşte fiecare persoană. Cu toate acestea, studiul nu a găsit nicio legătură între capacităţile verbale şi cele matematice.