Ruşinea divorţului, stigmatul care nu dispare
0Cu toate că în unele ţări numărul divorţurilor a întrecut numărul căsătoriilor, procedura devenind o realitate banală, sentimentul ruşinii şi al eşecului rămâne la fel de pregnant pentru cei care s-au separat de partenerii lor.
Stigmatul divorţului pune stăpânire pe mai mult de jumătate din procentul celor care trec printr-o despărţire, arată un studiu recent, citat de dailymail.co.uk. Femeile, se pare, simt de două ori mai mult ruşinea provocată de divorţ, faţă de bărbaţi, spun concluziile sondajelor.
Aprope o treime din cei care au trecut printr-un divorţ au încercat să amâne momentul cât s-a putut de mult, pentru că aceştia cred în ideea mariajului care ar trebui să fie până la finalul vieţii. Cu toate că statisticile internaţionale arată declinul instituţiei căsătoriei, oamenii încă mai speră în „pentru totdeauna”.
Cercetarea arată că abordarea tradiţionalistă asupra căsătoriei este la fel de puternic ancorată, măcar în cazul unuia dintre parteneri. Acest lucru nu este de ajuns, însă, pentru menţinerea căsniciei. De asemenea, oamenii care trec prin divorţ sunt de acord cu percepţia larg răspândită potrivit căreia acesta le face foarte mult rău.
O altă concluzie reieşită are legătură cu timpul necesar refacerii. Media celor intervievaţi arată că este nevoie de patru ani pentru ca o persoană să-şi revină emoţional.
Sondajul a fost lansat într-o perioadă în care, cel puţin în anumite ţări europene, rata divorţurilor este cea mai joasă din ultimii 40 de ani. Tot mai multe cupluri aleg să se căsătorească la vârste mai înaintate, iar astfel probabilitatea divorţului scade, spre deosebire de cuplurile din ultimele decenii.
Sondajul arată că 46% din cei care au trecut printr-un divorţ se confruntă cu „judecata zilnică a oamenilor din jurul lor, din cauza faptului că mariajul lor a eşuat”.
„Deşi motivul principal pentru care oamenii rămân blocaţi în mariaje nefericite ţine de copii sau de situaţia financiară, unul din zece au recunoscut că teama de ruşinea unui divorţ i-a împiedicat să ia măsurile dorite”, se arată în studiu.
Mai mult de o treime din cei intervievaţi „ştiau că divorţul va fi privit ca un eşec personal, aşa că au încercat să-şi salveze căsnicia până la final”.
De la introducerea legilor liberale moderne ale divorţului, din 1971, multe dintre procese au fost parafate fără să fie atribuită vreo vină, iar judecătorii nu mai iau în considerare aceste aspecte. În acelaşi timp, partenerii semnează contracte prenupţiale în care hotărăsc cum să împartă averea, în caz de divorţ, semnate înaintea căsătoriei propriu-zise.
În ciuda aparenţei naturaleţi cu care oamenii se pregătesc pentru posibilul eveniment, realitatea este mai imprevizibilă de atât. Oamenii trecuţi printr-un divorţ consideră că vieţile lor au fost deteriorate de procesul în sine. 6 din 10 oameni au mărturisit că au pierdut prieteni după divorţ, iar femeilor le-a fost de două ori mai greu să se descurce decât le-a fost bărbaţilor.
Citeşe şi:
Rita Mureşan: „După divorţ, funcţionăm mai bine ca familie”
Marea Britanie: Termenii divorţului, stabiliţi înainte de căsătorie
Programul diferit, piatra de încercare a unui cuplu. Recomandări pentru o relaţie funcţională