Povestea din spatele unei fotografii care a emoţionat oamenii: „Aş fi dorit să nu existe. A fost frustrant, dezgustător şi trist“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fotografia unul căluţ de mare ce pluteşte în apele Indoneziei agăţat de un beţişor de urechi a devenit virală după ce autorul ei, fotograful american Justin Hofman, a fost selectat printre finaliştii premiilor concursului Wildlife Photographer of the Year din acest an. Artistul a dezvăluit şi povestea din spatele puternicei imagini, precizând că şi-ar fi dorit să nu fie nevoit să realizeze o astfel de fotografie.

Fotograful american Justin Hofman (33 de ani), cel care a fotografia un căluţ de mare agăţat de un beţişor de urechi pentru a se menţine împotriva curenţilor puternici de pe coasta insulei indoneziene Sumbawa, explică care este povestea din spatele fotografiei devenită virală.

Tânărul fotograf se afla într-o expediţie în insula Sumbawa, din Ionezia, în luna decembrie a anului trecut, unde făcea scufundări, când un coleg i-a arătat un căluţ de mare: „Curenţii marini au dezechilibrat creatura marină, care, în primă fază, s-a apucat de câteva alge.“ a declarat Hofman într-un interviu pentru The Washington Post

Hofman a început apoi să tragă câteva cadre: „În cele din urmă, curenţii au început să împrăştie mai multe gunoaie şi deşeuri, iar căluţul de mare, de numai 3,8 centimetri înălţime, s-a agăţat iniţial de o bucată albă şi ciudată dintr-o pungă de plastic. Următorul lucru pe care l-a apucat a fost un beţişor de urechi“, povesteşte Justin Hofman.

Fotograful american mărturiseşte că şi-ar fi dorit ca această fotografie „să nu fi existat“, dar cum ea există, ar vrea să fie văzută de cât mai multă lume. Astfel, s-a înscris în competiţia anuală „Wildlife Photographer of the Year“, a Muzeului Naţional de Istorie din Londra, unde a fost selectat printre finalişti.

Justin Hofman FOTO Facebook

„Vreau ca toată lumea să o vadă şi vreau ca toată lumea să reacţioneze“, a declarat fotograful.

În timp ce privea minuscula creatură de mare printre atâtea deşeuri, mărturiseşte Justin, s-a întristat şi s-a înfuriat foarte tare.

„La început am fost atât de fericit să găsesc acest cal de mare drăguţ dar, pe măsură ce fluxul s-a schimbat, iarba de mare şi resturile au început să treacă peste recif — şi odată cu ele plastice, gunoi şi deşeuri. Petele albe care se văd pe fundal sunt de fapt pungi de plastic. Pe măsură ce toate acestea se întâmplau, am ştiut că este o scenă importantă care trebuia să fie documentată. A fost frustrant, dezgustător şi trist, dar a trebuit să fotografiez“ a declarat Hofman, adăugând că acest lucru este o realitate cotidiană  în lumea căluţilor de mare.

După ce finaliştii concursului „Wildlife Photographer of the Year“ au fost anunţaţi  în această săptămână, Hofman a postat fotografia pe contul său de Instagram, în urma căreia a primit răspunsuri emoţionante de la mulţi internauţi. Aceştia au numit fotografia „o realitate dezgustătoare“, o „captură impresionantă“ sau „un adevărat semnal de alarmă“.

Captură Facebook Justin Hofman 

„Este o fotografie care aş fi vrut să nu existe, dar acum că există, vreau ca toată lumea să o vadă“, a scris Hofman în dreptul imaginii, pe care a postat-o ulterior şi pe Facebook. 

„Ceea ce începuse ca o oportunitate de a fotografia o creatură mică şi drăguţă s-a transformat în frustrare şi tristeţe pentru că fluxul a adus bucăţi de gunoaie şi mizerii de canalizare. Acest căluţ de mare înoată în fiecare zi alături de bucăţi de gunoi”, explică Hofman.

  

„Fotografia ar putea servi drept o alegorie a viitorului apelor Terrei. Ce fel de viitor vom avea în acest fel şi cum ar putea acţiunile noastre să modeleze planeta? Afectăm cu adevărat oceanele cu neglijenţa şi ignoranţa noastră“, adaugă fotograful care mărturiseşte, de asemenea, că primeşte numeroase mesaje de susţinere de la persoane din întreaga lume şi speră că fotografia poate da startul unei schimbări. 

Indonezia este al doilea cel mai mare producător de poluare marină, generând peste 3,22 de milioane de tone de plastic pe an, potrivit unor date publicate în 2015 de Environmental Health Perspectives.

Această ţară şi-a asumat să reducă deşeurile cu 70% până la finalului anului 2025, conform Naţiunilor Unite.