Patronul Casei Capsa a primit aproape cadou de la stat un IAS performant si 10.000 de hectare de teren
0"Nu dau interviuri la presa. S'traiti, sanatate!" - si a inchis telefonul. Marin Bucur, patronul Casei Capsa, nu da interviuri la presa. Si e pacat, pentru ca de cativa ani intrebarile se tot aduna.
"Nu dau interviuri la presa. S'traiti, sanatate!" - si a inchis telefonul. Marin Bucur, patronul Casei Capsa, nu da interviuri la presa. Si e pacat, pentru ca de cativa ani intrebarile se tot aduna. Bunaoara, cum de-a ajuns stapan, la un pret suspect de mic, peste una din cele mai performante societati agricole din tara si cum a preluat in administrare, fara licitatie, 10.000 de hectare de teren de cea mai buna calitate? Cele 10.000 de hectare se afla in Balta Ialomitei, intre Dunare si Bratul Borcea, si in 1945 au fost donate Universitatii de Agronomie din Iasi de catre Casa Regala, drept compensatie pentru terenurile pe care universitatea le pierduse la Chisinau dupa instaurarea ocupatiei sovietice. Doi ani mai tarziu, terenul era nationalizat si intra in componenta IAS-ului Facaeni, judetul Ialomita.
Licitatie cu un singur competitor: Marin Bucur
In toamna lui 2001, atat Agrozootehnica Facaeni, cat si terenul din Balta Ialomitei revenisera la Agentia Domeniilor Statului, moment in care s-a declansat competitia pentru a pune mana pe ele.
Agentia Domeniilor Statului a organizat, in noiembrie 2001, licitatie pentru vanzarea pachetului de 99,9% din actiuni pe care il detinea la Agrozootehnica Facaeni - fara a scoate la licitatie si concesionarea celor 10.000 de hectare. Asociatiei salariatilor, Agri PAS, i-a fost interzisa participarea pentru ca ramasese cu datorii la plata redeventei din scurta perioada cat fusese proprietara societatii. La licitatie au participat o societate din Urziceni, Valahorum SA, apartinand unui om de afaceri apropiat PSD-ului, si o obscura asociatie agricola, Zimbrul, din Tatarastii de Sus, judetul Teleorman, condusa de Marin Bucur, patronul Casei Capsa. Valahorum a fost exclusa din competitie din cauza unor certificate fiscale neconforme cu caietul de sarcini, insa nu a contestat masura. Ramas singurul competitor, Marin Bucur si-a facut jocul: la cele 37 de miliarde de lei cerute de ADS, el a oferit constant, in cadrul a cinci pasi de licitare, doar 2,2 miliarde - si a ramas cum a vrut el. Banii insa nu erau toti ai lui.
Fostul director al societatii, Dragu Iacob, care e si presedinte al Agri PAS, spune ca 1,2 miliarde le-a pus asociatia, intelegandu-se verbal ca Marin Bucur sa cedeze ulterior o parte din actiuni catre salariati. Dupa ce si-a adjudecat pachetul majoritar de actiuni, Marin Bucur nu a mai facut cesiunea de actiuni, nu a mai returnat asociatiei salariatilor cele 1,2 miliarde de lei si i-a concediat atat pe director, cat si pe contabilul-sef. Acestia au deschis proces pentru a-si recupera macar banii.
Investitia se face, dar in sens invers
Ce a luat Marin Bucur cu numai 2,2 miliarde de lei? A luat o societate care, din 1991 si pana la privatizare, a mers numai in profit. Potrivit Ministerului Finantelor, in anul 2000, Agrozootehnica Facaeni a facut un profit de aproape 10 miliarde de lei, iar in 2001 de 2 miliarde. In anul 2002, primul dupa privatizare, profitul a scazut brusc, la nici 60 de milioane, pentru ca in 2003 sa se inregistreze cu o pierdere de 3,3 miliarde de lei.
Nici investitiile asumate in momentul privatizarii nu sunt tocmai limpezi. Marin Bucur s-a angajat sa realizeze in anul 2003, din surse proprii sau atrase, o investitie de 9,5 miliarde de lei la Agrozootehnica Facaeni. Investitia consta intr-o magazie de cereale care a fost inceputa si inca nu e gata. Numai ca contractul de antrepriza este semnat intre Agrozootehnica SA, care finanteaza lucrarea cu 9,6 miliarde de lei, si firma Constructii Baneasa SRL, care apartine tot lui Marin Bucur. Cu alte cuvinte, nu Marin Bucur si asociatia sa din Teleorman investesc in Agrozootehnica, ci Agrozootehnica investeste in firma de constructii a lui Marin Bucur.
Mihai Ciobanu, seful Directiei Urmariri Contracte din ADS, spune ca nu a primit pana acum nici un document justificativ privind investitia si, prin urmare, nu poate comenta modul in care se deruleaza aceasta. "Oricum - spune Mihai Ciobanu - noi nu primim decat copii dupa facturi si devize si nu avem calitatea sa punem la indoiala autenticitatea lor". Asa se explica faptul ca ADS-ul nu stie nici cum a marit Marin Bucur capitalul social al Agrozootehnicii: a cumparat cu 30.000 de dolari o combina de la AVAB, a dus-o la un evaluator care a pretaluit-o la 100.000 de dolari si cu aceasta valoare a pus-o ca aport in natura la capitalul social.
"Nu am calitatea sa contest raportul de evaluare" - insista Mihai Ciobanu, desi admite ca factura de la AVAB putea fi un document justificativ tot atat de valabil. Imediat dupa privatizare, Marin Bucur preia in exploatare si cele 10.000 de hectare de teren, pe baza unui contract de asociere in participatiune cu ADS-ul, procedura care nu implica nici un fel de competitie. Vlad Savulescu, seful Directiei Privatizare-Concesionare din ADS, justifica asta prin faptul ca procedurile de licitatie ar fi durat prea mult si exista riscul sa nu lucreze nimeni terenul.
Asocierea a durat doi ani, rastimp in care a fost adoptata o lege ce permite celor care au cumparat actiuni sau active ale fostelor IAS-uri sa preia concesionarea prin incredintare directa.
La scurt timp dupa aparitia legii, Marin Bucur primeste concesionarea pe 49 de ani a terenului, contra unei redevente reprezentand echivalentul a 366 de kilograme de grau la hectar. Expertii in agricultura pe care i-am consultat, avizati asupra cazului Facaeni, sustin ca pentru un asa teren - suprafata compacta, irigata si cu o calitate excelenta a solului - o licitatie onesta ar fi dus la o redeventa de cel putin 600-700 de kilograme de grau la hectar.