Patimile utilizatorilor de gadgeturi

Dezvoltarea noilor tehnologii a adus cu ea şi problemele de sănătate aferente. Ne doare spatele, ochii ne sunt afectaţi, iar din punct de vedere social, devenim mai închişi, chiar antisociali, butonând mereu telefonul sau tableta.

Cucerirea internetului şi a portabilităţii nu se face fără sacrificii. Calculatoarele se bazează pe menţinerea unei poziţii drepte a corpului. Tabletele, laptopurile şi telefoanele, din cauza mobilităţii lor, ne impun un anumit mod de aşezare a corpului, fapt care, pe termen lung, poate duce la afecţiuni ale coloanei vertebrale. De asemenea, radiaţiile acestora au fost indicate de mai multe studii ca fiind nocive, iar căştile la care ascultăm muzică la maximum sau faptul că nici nu mai clipim stând cu ochii în ecran ne strică auzul şi vederea.

Un studiu american a arătat că vorbitul la mobil timp de mai mult de o oră pe zi poate duce la probleme de auz, mai ales dacă această medie se păstrează cel puţin patru ani. Utilizatorul nu va mai putea percepe cu claritate sunetele la o frecvenţă înaltă: s, f, h, t sau z. Doctorii sunt de părere că acest lucru apare din cauza faptului că, la fel ca la orice aparat, sunetele prea intense pot afecta celulele ciliate din urechea internă. Alte studii recente au accentuat faptul că problemele apar mereu doar în cazul folosirii intense a gadgeturilor. Astfel creşte de patru ori riscul de neurinom de acustic, practic o tumoare din urechea internă.

În privinţa ochilor, ceea ce ne spuneau părinţii - să nu mai stăm toată ziua la calculator pentru „că ne stricăm ochii" - este cât se poate de adevărat. Potrivit site-ului livescience.com, telefoanele, tabletele şi laptopurile ne forţează ochii să schimbe distanţa de focalizare. Unghiul la care aceştia îşi unesc cele două imagini formate este astfel mai scurt decât normal. Spre deosebire de o pagină de carte normală, care este citită în medie de la 40 de centimetri distanţă, mesajele text se citesc de la 36 de centimetri, iar o pagină web de la 32 de centimetri.

Nicio soluţie pentru durerile de spate

Ion Mihai (25 de ani), din Ploieşti, este un adept al noilor tehnologii, mai ales că munceşte în domeniul IT, ca programator. Are două laptopuri, un smartphone şi a încercat şi o tabletă. Dacă auzul încă nu i-a fost afectat, tânărul simte că vederea are de suferit.

„Nu ştiu dacă ar trebui să dau vina pe calculator şi pe telefon, dar, de aproximativ un an, nu mai pot să citesc paginile web ca înainte. Am nevoie mereu să fac zoom pe telefon şi m-am obişnuit să mă apropii foarte mult de ecran. La laptop la fel, totul e mărit", mărturiseşte Mihai.

De asemenea, ploieşteanul a avut de suferit şi din cauza unui fenomen foarte des întâlnit: poziţia greşită în faţa gadgetului a avut consecinţe aproape definitive. „De mic, de când am avut primul calculator, mama a încercat să mă facă să stau drept. Cu avertizări, ameninţări sau scaune ergonomice. În timp, mai ales de când am laptop, m-am obişnuit cu el în pat. Automat stau strâmb. Sau îl pun pe jos şi stau cu picioarele încrucişate. Dacă muncesc o noapte la un proiect, dimineaţa mă simt ca bătut", povesteşte Ion Mihai.

Click pe infografie pentru a mări

Din păcate, cazul tânărului nu este nicio noutate şi nicio raritate. Apariţia noilor tehnologii a modificat modul în care stăm în casă. Dacă televizorul a schimbat aşezarea mobilei, telefonul şi tableta au schimbat aşezarea noastră. Biroul a devenit desuet, iar gadgeturile se ţin în palmă. Potrivit unei cercetări a Asociaţiei Chiropracticienilor Britanici, o persoană din patru se plânge de dureri de gât, spate sau umeri din cauza  poziţiei adoptate în faţa gadgeturilor.

Vinovatul principal este laptopul, urmat de tablete şi de smartphone-uri. Studiul a relevat faptul că, în medie, oamenii petrec două ore pe zi pe telefon accesând aplicaţiile, mesajele sau reţelele sociale. Experţii susţin că durerile cauzate de tehnologia modernă pot fi comparate cu cele apărute după ce am ţine o greutate de cinci kilograme pe gât sau umeri. Practic, pentru o tabletă nu există o soluţie ideală.

Cum pierzi 20 de milioane de spermatozoizi

Telefoanele au fost însă asociate cu multe alte afecţiuni de sănătate. Bărbaţii sunt speriaţi în special de studiile care spun că gadgeturile afectează calitatea spermei şi erecţia. Un studiu realizat în Cleveland (SUA) a arătat că cei care nu au folosit un telefon mobil în timpul experimentului aveau 86 de milioane de spermatozoizi la mililitru. În acelaşi timp, persoanele care au folosit celularul mai mult de patru ore pe zi au ajuns să aibă 66 de milioane de spermatozoizi pe mililitru.

De asemenea, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a concluzionat că radiaţiile telefoanelor pot cauza cancer. Astfel, OMS a introdus celularele în aceeaşi categorie cu plumbul, fumul de eşapament şi cloroformul.

"În timp, mai ales de când am laptop, m-am obişnuit cu el în pat. Automat stau strâmb.
Ion Mihai programator

Radiaţiile din buzunar

Nivelul radiaţiilor se măsoară prin contorizarea ratei specifice de absorbţie (SAR) şi se măsoară în waţi pe kilogram. Astfel, în SUA, nivelul maximal este de 1,6 waţi pe kilogram. Un studiu publicat în 2011 de OMS a identificat cele mai periculoase telefoane la nivelul radiaţiilor, scrie revista „Time". Iată lista primelor zece telefoane ca nivel de radiaţii:
- Motorola Bravo - 1,59 W/kg
- Motorola Droid 2 Global - 1,59 W/kg
- Sony Ericsson Satio - 1,56 W/kg
- Sony Ericsson X10 Mini pro - 1,55 W/kg
- Nokia C7 - 1,53 W/kg
- Motorola Defy - 1,52 W/kg
- Motorola Droid - 1,47 W/kg
- HTC Desire - 1,48 W/kg
- Motorola Atrix - 1,47 W/kg
- iPhone 4 - 1,17 W/kg

Smartphone-ul creează o generaţie de „maşinării" sociale

Pe lângă efectele fizice ale gadgeturilor, noile tehnologii ultraportabile ne afectează şi la nivel psihologic. Faptul că un telefon nu mai este folosit doar pentru a suna, ci include funcţii de laptop, DVD-player sau MP3-player ne face din ce în ce mai dependenţi de smartphone-uri.

Potrivit unui studiu realizat de Universitatea Granada (Spania), 4 din 10 adulţi sunt dependenţi de celular, lucru care poate avea consecinţe psihologice grave. Astfel, aceştia tind să neglijeze serviciul sau studiile, se îndepărtează de prieteni şi de familie, neagă faptul că ar avea vreo problemă şi se gândesc mereu la telefonul mobil pe care-l deţin. De altfel, s-a inventat şi un termen pentru frica de a rămâne fără mobil: nomofobia. În plus, utilizatorii de smartphone se trezesc mai singuri decât ceilalţi, mai ales dacă au obişnuit să-şi evite prietenii, chiar şi la ieşirile în oraş.

Imaginea este clasică: un grup de oameni la o masă, toţi cu ochii în telefoanele lor. „Atunci când cineva de la care avem aşteptări ne ignoră sau ne aşază secundar în priorităţile sale, avem tendinţa să ne simţim neimportanţi, furioşi sau respinşi", arată consecinţele acestui comportament psihologul bucureştean Keren Rosner.

Iar efectele pe termen lung sunt importante. „Poate apărea izolarea. Individul trăieşte superficial propria viaţă, fiind mai mult interesat de noutăţile virtuale. Paleta afectivă va cuprinde emoţii limitate şi declanşate oarecum artificial şi indirect. Astfel, se vor transforma în fiinţe individualiste, fără putere de empatie şi compasiune. Deja se observă la nivelul societăţii o participare socială mai scăzută, o implicare în viaţa de grup tot mai apatică", completează Rosner.

Singuri împreună

Profesorul Sherry Turkle de la Massachusetts Institute of Technology (SUA) a vorbit, în cadrul conferinţelor TED, despre cum telefoanele moderne ne fac mai singuri. Ea susţine că singurătatea în epoca reţelelor sociale a devenit mai dură ca în orice altă epocă. În cartea sa „Alone Together" (Singuri împreună - n.r.), ea spune că singurătate apare deoarece mobilul îndeplineşte acum trei fantezii umane.

Prima este că avem impresia că putem să ne canalizăm atenţia la cine vrem, a doua este iluzia că ne putem face auziţi şi a treia este promisiunea unei vieţi în care nu vom mai fi singuri niciodată, fiind mereu în legătură cu prietenii şi evenimentele online. Turkle susţine că ordinea obişnuită a gândirii s-a schimbat odată cu apariţia internetului şi reţelelor sociale. Astfel, dacă înainte cineva avea sentimente, mai întâi le gândea, le analiza şi apoi le împărtăşea. „Astăzi avem sentimente create ca să fie distribuite online", spune Turkle.

40% din adulţi sunt dependenţi de telefoanele mobile potrivit unui studiu al Universităţii Granada (Spania).