Parodontoza, boala lipsei de igienă

Fumatul şi cariile netratate sunt principalii factori favorizanţi. Microorganismele sunt cele care atacă ligamentele de menţinere a dinţilor în alveole. Stomatologii afirmă că în prezent

Fumatul şi cariile netratate sunt principalii factori favorizanţi. Microorganismele sunt cele care atacă ligamentele de menţinere a dinţilor în alveole.

Stomatologii afirmă că în prezent peste 20 la sută din populaţie este afectată de parodontopatie, o boală gravă a gingiilor, iar incidenţa ei este în continuă creştere. Specialiştii au remarcat că aproximativ o treime din persoanele cu vârste de peste 55 ani suferă de această maladie. Boala este provocată în principal de bacterii.

Parodontopatia (parodontoza) nu este o boală a dinţilor, ci este o afectare a aparatului care susţine dintele în osul maxilar. Este o afecţiune cronică provocată de către microorganisme. "După patru ore de acţiune a plăcii bacteriene se poate vorbi de începutul unei gingivite, prima fază a parodontopatiilor", explică dr. Bogdan Bäder, medic stomatolog, specialist în parodontologie-implantologie, membru al Societăţii Germane de Parodontologie.

O gingie sănătoasă are culoarea roz pal

"Afecţiunea apare ca rezultat al <> dintre bacterii, enzime şi produse toxice ale metabolismului bacteriilor - toxine, rezultatul fiind înroşiri, edeme (inflamaţii - n.r.) şi sângerări ale mucoasei. Aceste fenomene conduc în timp la distrugerea aparatului de menţinere a dinţilor (os, ligamente etc.), iar dinţii devin mobili, apoi se pierd. Aceste fenomene se pot manifesta la un dinte, la un grup de dinţi sau la toţi dinţii", explică dr. Bader.

Factorii favorizanţi sunt fumatul, cariile netratate, afecţiunile generale. Starea de sănătate a organismului poate influenţa evoluţia şi progresia bolii parodontale; de aceea, este foarte importantă tratarea bolilor generale asociate afecţiunilor parodontale.

Cum vă daţi seama dacă suferiţi sau nu de afecţiuni care s-ar putea agrava şi genera parodontopatii? "O gingie sănătoasă are o culoare roz pal, umple spaţiile dintre dinţi şi nu sângerează la periaj. De obicei, parodontopatiile devin observabile după 40-50 de ani, cu toate că stomatologul le poate depista mai devreme", explică dr. Bäder, care adaugă că parodontopatitele reprezintă cea mai frecventă cauză de pierdere a dinţilor. Consecinţele pierderii dinţilor sunt de-a dreptul traumatizante pentru cei afectaţi (au de suferit fizionomia şi procesul de masticaţie). Studii recente au aratat chiar că parodontopatiile pot agrava boli ca diabetul sau afecţiunile cardiovasculare.

Moduri de prevenţie

Periaţi-vă corect şi mergeţi la un control periodic stomatologic (la un interval de şase luni). Stomatologul poate depista prezenţa tartrului şi îl va îndepărta prin detartraj şi periaj profesional. De asemenea, consumaţi fructe şi legume proaspete pentru a îndepărta placa prin masticaţie.

Pentru stadiile mai avansate ale bolii se pot face tratamente antiinflamatoare cu ajutorul laserului, în ultimul stadiu aplicându-se tratamentul chirurgical şi înlocuirea dinţilor cu probleme sau a întregii danturi. O soluţie recomandată de unii sunt gelurile de dinţi care conţin aloe vera, propolis şi complexul de clorofilă-cupru, cu rol antioxidant. Un alt produs recomandat este un gel cu o compoziţie asemănătoare structurii smalţului dentar, care favorizează regenerarea ţesuturilor de suport ale dintelui.

Semne de alarmă

Gingia este înroşită, sângerează uşor şi, la baza dintelui, se poate observa o zonă uşor inflamată. Toate aceste semne indică prezenţa unei etape preliminare către parodontoză numită gingivită;
Dinţii sunt mai sensibili la rece, cald, dulce;

Odată cu trecerea timpului, inflamarea la nivelul gingiei înaintează, iar ginigia se retrage între dinţi. În plus, gingia este roşie şi parţial umflată;
Cu timpul se ajunge la pierderea de substanţă osoasă, iar dinţii devin uşor mobili.