Articol susținut de advertorial

Dr. Ion Coteț, MedLife: „Dermatoscopul este stetoscopul dermatologului modern”

0
0
Publicat:

Medicina este mai mult decât o meserie, este o chemare. Dr. Ion Coteț a cochetat încă din copilărie cu ideea de a deveni doctor, fiind influențat de familia sa și de mediul în care a crescut.

Am copilărit la țară, iar în liceu am stat la o mătușă care era asistentă medicală și la un unchi, tehnician dentar. Ei mi-au insuflat această dragoste pentru medicină”, a mărturisit medicul dermatolog, care are peste 20 de ani de experiență în domeniu. „Am ales această specialitate și nu regret nicio secundă. Dacă ar fi să mai aleg o dată, aș merge tot spre dermatologie", a spus dr. Ion Coteț, medic primar dermatolog în cadrul MedLife Brașov.

Inițial, drumul său profesional părea să se îndrepte spre Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), însă destinul l-a condus către dermatologie. „Am plecat de acasă cu gândul să aleg ATI. Când am ajuns la repartiție, am văzut că mai era un singur loc la dermatologie, la Iași. Așa am ales această specialitate”, a povestit dr. Ion Coteț, care s-a dedicat cu precădere depistării precoce a cancerului de piele. Medicul s-a transferat la Brașov și profesorul său de suflet, Prof. Dr. Alexandru Oanță, i-a insuflat dragostea pentru dermatologie.

În lume, o persoană moare de cancer de piele la fiecare 4 minute

Cancerul de piele este al 17-lea cel mai frecvent cancer la nivel mondial. O situație pe sexe îl clasează ca fiind al 14-lea cel mai frecvent cancer atât la bărbați, cât și la femei, potrivit Fundației Mondiale de Cercetări în Cancer.  În anul 2022 au fost 331.722 de cazuri noi de cancer de piele în lume.

„În Europa, Țările Nordice sunt pe primele locuri la cancerul de piele, pentru că nordicii au un prototip de piele deschis la culoare, păr blond, roșcat, ochii deschiși, albaștri-verzi, fiind astfel cei mai predispuși de a face cancer de piele”, a precizat medicul dermatolog. Un top 5 al țărilor cu cele mai multe cazuri de cancer de piele nou depistate cuprinde Australia pe primul loc, cu peste 16.819 cazuri, urmată de Danemarca, cu 3.144, respectiv Norvegia, cu 3.169 cazuri. Pe locurile patru și cinci se situează Noua Zeelandă și Suedia. În ceea ce privește România, chiar dacă stă bine la incidența cancerelor de piele fiind pe penultimul loc din Europa, la mortalitate, situația nu e la fel de îmbucurătoare.

„Eu văd destul de mult cancer de piele în cadrul consultațiilor, pentru că unii colegi orientează cazurile spre mine, dar și fiindcă nu se prea face prevenție. În România, cancerul de piele este frecvent diagnosticat în stadii avansate. Oamenii vin la medic târziu, când leziunile sunt deja mari și complicate", a mărturisit dr. Coteț.

Marea provocare: să descoperim melanomul în stadiu incipient!

Melanomul este cel mai agresiv dintre cancerele de piele, iar provocarea majoră a oricărui dermatolog este depistarea acestuia în stadiul incipient sau in situ, cum spun medicii. „Dermatoscopia și diagnosticul precoce al melanomului sunt pasiunea mea. Toate cursurile pe care le-am urmat în domeniu au avut acest scop: să pot identifica semnele timpurii ale melanomului", a explicat specialistul care susține că este „ideal să descoperim melanomul in situ, când apar primele semne atipice. Cu cât diagnosticăm mai devreme, cu atât șansele de supraviețuire sunt mai mari".

Dermatoscopul este un instrument esențial în arsenalul unui dermatolog modern. Este un dispozitiv special, cu ajutorul căruia medicul vede dacă există formațiuni suspecte pe piele. „Dermatoscopul este stetoscopul nostru, al dermatologilor. A devenit o prelungire firească a examenului clinic. Eu îl folosesc instinctiv la fiecare pacient", a subliniat dr. Coteț.

Dermatoscopia a căpătat valențe extraordinare. Deși inițial a fost inventată pentru a face diagnosticul diferențial între leziunile pigmentare, adică cele care au pigment melanocitar și lezunile nemelanocitare, deci leziuni care nu au pigment melanocitar (melanocitele sunt celulele responsabile cu producerea de melanină, adică pigmentul care dă culoarea pielii și care se află în partea profundă a epidermului - melanocitele maligne apar în melanom), indicațiile de dermatoscopie s-au extins și în leziunile benigne, în leziunile inflamatorii, până și în scabie.

„În melanomul metastatic, imunoterapia face minuni”

În lume, incidența melanomului malign este de 3,86 la 100.000, comparativ cu a altor tumori maligne ale pielii în care incidența este de 9,70 la 100.000 de locuitori, iar mortalitatea de 1.68 la 100.000 față de alte tumori maligne ale pielii de 2.13 la 100.000.

Cifre oficiale ale Organizației Mondiale a Sănătății estimează că există în prezent, pe lângă melanoame, și peste un milion cazuri de cancer de piele non-melanom în fiecare an, ceea ce face din cancerul de piele cea mai comună formă de cancer din lume.

Carcinomul bazocelular este cel mai frecvent tip de cancer de piele, însă cel mai periculos rămâne tot melanomul. „Am avut cazuri care m-au marcat profund, inclusiv o pacientă tânără, de doar 24 de ani, diagnosticată cu melanom pe gambă. Deși intervenția a fost rapidă și inițial totul părea sub control, la doi ani distanță, metastazele pulmonare au apărut, iar acum este pe imunoterapie", a povestit medicul, arătând că această terapie crește șansele de supraviețuire. „Avem, față de acum 10 ani, terapii la îndemână. Oamenii cu melanom metastatic mureau destul de rapid, adică, după câteva luni sau maxim câțiva ani. Imunoterapia face minuni”, a spus optimist medicul.

Melanomul se poate vindeca

Depistat la timp, melanomul se poate vindeca. Este o certitudine. Studiile făcute în ultimii ani au arătat că rata de supraviețuire a pacienților cu cancer de piele este de 98%-99%. Cu alte cuvinte, maximum 2% dintre persoanele diagnosticate cu o formă de cancer de piele pierd lupta cu boala. Și dr. Ion Coteț are astfel de povești pozitive, adunate de-a lungul timpului.

„În luna decembrie, înainte de sărbători, au venit la cabinet doi bărbați, unul după altul, la decurs de o săptămână. Unul, într-adevăr, a venit pentru o aluniță, a observat că formațiunea respectivă a crescut. Avea 39 de ani, l-am operat, i-am scos formațiunea și am trimis-o la examenul histopatologic. Săptămâna următoare a venit un alt bărbat, care la examenul fizic, atunci când s-a întors cu spatele la mine, exact în mijlocul spatelui avea o formație pigmentară, atipică, de care habar nu avea, pentru că e foarte greu să-ți examinezi singur spatele. Fiind o leziune suspectă, am operat-o și am trimis la examenul histopatologic. Rezultatul a venit aproape în același timp la ambii pacienți - melanom in situ, adică exact la debut”, a povestit dr. Ion Coteț. Practic oamenii aceștia, daca au grijă de acum încolo de pielea lor, au scăpat de probleme și și-au salvat viața.

Sfatul medicului: un control anual la dermatolog

Îngrijirea pielii este esențială pentru sănătatea generală. „Pielea este cel mai mare organ al corpului uman, dar adesea este neglijată. Recomand tuturor un consult dermatologic anual, la fel cum mergem la stomatolog sau la ginecolog. Multe cazuri de cancer de piele ar putea fi prevenite sau tratate din timp, dacă ar fi depistate la momentul potrivit", a concluzionat dr. Ion Coteț.

Soarele, poluarea și obiceiurile nocive ne afectează pielea zilnic, motiv pentru care dermatologul ne avertizează asupra pericolelor expunerii excesive la soare, a utilizării solarului și a lămpii cu ultraviolete.

„Doar câteva ședințe la solar îți cresc semnificativ riscul de melanom. Sunt țări care au interzis prin lege solarul tocmai din acest motiv. Să nu uităm că există și melanom subunghial. Dacă te duci repetat la manichiură și te expui la lămpile pentru unghii cu ultraviolete o să-ți crești riscul de melanom. E o raritate, dar există melanom la nivelul patului unghial”.

Factorii de risc importanți includ:

·        Fototipul deschis al pielii (persoanele cu piele albă, ochi deschiși, pistrui și păr roșcat sunt mai predispuse);

·        Expunerea excesivă la soare și arsurile solare din copilărie;

·        Istoricul familial de melanom;

·        Utilizarea frecventă a saloanelor de bronzat.

Crema de protecție solară este esențială, dar nu suficientă. Trebuie să evităm expunerea la soare între orele 11:00 și 16:00 și să purtăm îmbrăcăminte cu protecție UV. Însă cel mai bun mod de a ne proteja pielea de cancer rămâne screeningul dermatologic anual. Un control de rutină poate face diferența între o simplă verificare și un diagnostic care salvează vieți.

Surse:

https://www.wcrf.org/preventing-cancer/cancer-statistics/skin-cancer-statistics/

https://spotthedot.org/wp2019/wp-content/uploads/2020/04/2020-campaign-report-GC-version-FINAL.pdf

https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/cancer-de-piele-cauze-simptome-tratament