Melancolia autumnală se tratează ca o boală
0Vremea capricioasă specifică acestei perioade poate afecta, într-o măsură mai mică sau mai mare, toate categoriile de persoane atât din punct de vedere fizic, cât și psihic.
Pentru Maria Ionescu (33 de ani), din București, toamna vine nu doar cu temperaturi mai mici și cu vreme rea. Ea aduce și un sentiment pe care nu și-l poate explica. „De câteva zile parcă nu sunt în apele mele, iar asta se vede în tot ceea ce fac și cum mă prezint la modul general. Schimbarea sezonului cald cu cel rece m-a dat peste cap", spune Maria Ionescu (33 de ani), contabilă, din București. Stare de disconfort acuză și Matei Barbu (40 de ani), inginer, din Focșani. „La serviciu, am de făcut un proiect pe care, în mod normal, l-aș fi terminat în două zile. De o săptămână mă chinui să-l duc la bun sfârșit, însă nu mă pot concentra. Mă simt foarte obosit, dar nici nu pot dormi", spune bărbatul. Specialiștii sunt de părere că aceste stări pot fi explicate. Mai mult, cu toții putem resimți la un moment dat în această perioadă stări de oboseală, insomnie, migrene şi dificultate de concentrare, simptome aparent fără o cauză anume. Aceste semne anunță, de fapt, instalarea tulburării afective sezoniere, cunoscută mai ales sub numele de melancolie sau depresie de toamnă.
„Tulburarea afectivă sezonieră este o boală ce apare cu predilecţie în sezonul rece, pe fondul scurtării zilei şi, deci, al scăderii cantităţii de lumină naturală care ajunge la creier", explică medicul de familie Călin Ciubotaru. Specialiștii spun că este vorba despre perturbarea activității unor hormoni dependenți de gradul de luminozitate. Mai exact, lipsa luminii determină o creștere a producției de melatonină (hormonul care reglează somnul) și duce la scăderea nivelului serotoninei (neurotransmițător responsabil cu starea noastră de spirit).
Afectează 20% din populație
„Chiar dacă cu toții suntem afectați de schimbările vremii, nu toți devenim depresivi, ci doar cei care au o anumită predispoziție", explică medicul Călin Ciubotaru. Cele mai vulnerabile persoane sunt femeile și bătrânii.Psihologii adaugă că persoanele care suferă de această formă de depresie sunt cele care au probleme de adaptabilitate.
„Cauzele externe sunt cele care declanșează ecouri interne la persoane predispuse afectiv la depresie. Sunt persoane sensibile care resimt mai accentuat procesele fiziologice și psihologice care apar la schimbările meteorologice. Se schimbă ritmul și stilul de viață, iar aceste persoane sunt rezistente schimbării, se adaptează cu dificultate", explică psihologul Keren Rosner din București. Statisticile arată că 20% din populația globului suferă efectiv de tulburare afectivă sezonieră.
Lumină naturală sau artificială
Pentru a preveni sau a ameliora disconfortul, în această perioadă este indicat să petrecem cât mai mult timp în aer liber. Este recomandat să ne expunem zilnic la soare cel puțin 10 minute. Eficientă este și terapia cu lumină artificială, numită fototerapie. Ședințele de fototerapie constau în expunerea persoanei depresive la o lampă fluorescentă cu intensitate crescută în fiecare dimineață timp de 30 de minute până la două ore. O altă formă de fototerapie constă în simularea răsăritului, care se efectuează în timpul somnului. În acest caz, se folosește o lampă cu lumină de intensitate redusă programată să pornească la o anumită oră, dimineața, treptat până ajunge la intensitatea maximă, înainte de trezirea persoanei în cauză.
Prietenii și familia sunt de un real ajutor
În afară de terapia cu lumină, specialiștii spun că pentru prevenirea sau ameliorarea stării, este foarte importantă crearea unui confort psihic. „Întâlnirile cu persoane plăcute, conversațiile optimiste, activitățile relaxante, teatrul, filmul combat starea psihică determinată de trecerea de la un sezon la altul", spune Keren Rosner. Psihologul adaugă că benefice sunt și psihoterapie de grup sau individuală și cursurile de dezvoltare personală. „Terapia cognitiv-comportamentală, terapiile ericksoniene, terapia de grup pot face ca subiectul să învețe să se cunoască și să beneficieze de tehnici specifice pentru a gestiona schimbările afective determinate de trecerea în alt anotimp", conchide psihologul.
Sunătoarea și valeriana combat oboseala
Pentru combaterea asteniei de toamnă, eficientă s-a dovedit de-a lungul timpului și fitoterapia. Specialiștii recomandă sunătoarea, care combate oboseala şi stările depresive şi reglează somnul. Din infuzia de sunătoare, obţinută dintr-o linguriţă de plantă la 250 ml de apă, se beau câte una-două ceşti. O altă plantă cu proprietăți antidepresive este și valeriana, care are acţiune sedativă și combate anxietatea. În caz de insomnie, sunt indicate câte 15-20 de picături de tictură de valeriană, diluate în 50 ml de apă, care se iau cu o jumătate de oră înainte de culcare. Pentru efectul calmant, se pot lua câte zece picături, de trei ori pe zi, diluate în 50 ml de apă.
„Pentru a resimţi cât mai puţin neplăcerile provocate de astenia de toamnă se pot consuma produsele stupului (miere, polen, lăptişor de matcă), care conțin aminoacizi, vitamine, minerale şi antioxidanţi cu rol benefic pentru sănătatea fizică şi psihică. În afară de acestea, se recomandă coenzima Q10, care intensifică metabolismul, ameliorează performanţele fizice şi intelectuale şi combate depresia", spune medicul de familie cu competenţe în apifitoterapie Ruxandra ¬Constantina.
Sexul și berea, un alt tip de terapie
Specialiștii germani susțin că sexul este cea mai eficientă terapie împotriva asteniei de toamnă. Dintre toate anotimpurile, toamna, nivelul de testosteron (hormonul sexual masculin) atinge cote maxime. De asemenea, în cazul femeilor, nivelul crescut de estrogen stimulează libidoul, explică profesorul Till Roenneberg, din cadrul Universității Ludwig-Maximilians din Munchen. Specialiștii spun că activitatea sexuală determină eliberarea de endorfine, numite și „hormoniii fericirii".
Un alt studiu arată că persoanele care consumă bere în cantităţi moderate sunt expuse unui risc mai mic de a suferi din cauza depresiei, în comparaţie cu cele care nu consumă alcool sau îl consumă abuziv, potrivit unui studiu al institutului Nord-Trondelag Helath Study din Norvegia. Oamenii de știință consideră că berea este un liant social, iar persoanele care obișnuiesc să consume această băutură având mai mulți prieteni, comparativ cu celelalte.