Medicamentele pisate, periculoase

Obiceiul de a pisa medicamentele, care are rolul de a facilita administrarea pilulelor, crește riscul de supradozare sau subdozare a persoanei în cauză, informează publicația franceză „Le Figaro".

Administrarea de medicamente sub formă de pastile se dovedeşte a fi uneori dificilă la pacienţii care suferă de tulburări de deglutiţie sau de ordin psihologic şi au comportamente care împiedică administrarea lor pe cale orală. „Deşi această practică este frecventă, consecinţele ei au fost rar studiate", afirmă profesorul Jean Doucet, expert în geriatrie la departamentul de medicină internă din cadrul Centrului Medical Universitar din oraşul francez Rouen.

„Această practică ne-a stârnit interesul în urma numeroaselor tendinite contractate de personalul infirmier care trebuia să zdrobească medicamente. În acest fel am luat cunoştinţă de problemele asociate acestei practici artizanale care nu corespunde niciunei recomandări medicale", a adăugat profesorul francez.

Un sfert dintre pastile, transformate în pudră

Medicii francezi au un studiu care a inclus bolnavi din 23 de unităţi de geriatrie din regiunea oraşului Rouen, pentru a vedea ce riscuri implică pisarea medicamentelor pentru pacienți.

Studiul a evidenţiat faptul că un sfert dintre medicamentele prescrise erau pisate pentru a se obţine o pudră ce era apoi administrată pacienţilor. În 42% din cazuri, zdrobirea acelor medicamente era contraindicată. Transformarea formei unui medicament poate fi periculoasă şi expune pacientul la supradozare sau subdozare.

În plus, medicii spun că forma medicamentelor împiedică dizolvarea lor în stomac sau prelungește timpul de dizolvare. „Aceste efecte riscă să fie anulate prin pulverizarea lor", a explicat profesorul Doucet. „Este regretabil faptul că, în majoritatea cazurilor, am putea să le înlocuim cu medicamente ce au forme mai uşor de înghiţit sau cu medicamente pentru care zdrobirea nu este contraindicată. Dar, în lipsa unor recomandări oficiale, medicii care le prescriu nu sunt întotdeauna la curent cu aceste dificultăţi", a adăugat Jean Doucet.

Compotul, neindicat

Studiul efectuat de cercetătorii francezi a mai scos la iveală anumite tehnici nerecomandate în prepararea artizanală a acestor prafuri: medicamentele unui bolnav erau zdrobite împreună în 75% din cazuri şi amestecate apoi cu ingrediente prea puţin adaptate scopului lor, adeseori cu compot (76% din cazuri) pentru a facilita administrarea. „Aceste practici antrenează nu doar un risc de interacţiune între substanţele active din medicamente diferite, ci şi o interacţiune a acestora cu ingredientele cu care sunt administrate pentru a facilitata ingerarea lor, din cauza pH-ului sau a temperaturii, care pot cauza reacţii chimice indezirabile", a spus profesorul francez.