O echipă de cercetători australieni afirmă că a descoperit „casa ancestrală” a oamenilor de acum 200.000 de ani

Bazându-se pe studierea ADN-ului, un genetician australian şi echipa sa de cercetare au publicat un studiu extrem de controversat, în care afirmă că a descoperit leagănul primordial al omenirii.

Cu tot ceea ce a descoperit știința despre evoluție și despre istoria planetei noastre de-a lungul anilor, sunt încă atât de multe lucruri pe care nu le știm. Astfel mereu ies la iveală noi metode care oferă indicii despre trecutul nostru, iar acum este vorba ADN mitocondrial, informează unilad.

Profesoara Vanessa Hayes, genetician la Institutul Garvan de Cercetări Medicale din Sydney, și echipa sa au analizat 1.217 mostre de ADN mitocondrial, secvenţa care se transmite de la mamă la copil.

ADN-ul provenea de la persoane care trăiesc în Africa de Sud. Vanessa Hayes şi-a motivat alegerea eşantionul de studiu spunând că „știm de mult timp că acum 200.000 de ani oamenii moderni își aveau originea în Africa”. Cu toate acestea, ea a precizat că ceea ce nu știam până la acest studiu era de unde anume din Africa provin oamenii.

Cu ajutorul ADN-ului, echipa a cartografiat cea mai veche linie maternă cunoscută a oamenilor care trăiesc în prezent și a descoperit că aceasta se îndreaptă spre o „casă ancestrală”, care se întinde din Namibia, prin Botswana, până în Zimbabwe.

În speranța de a identifica și mai exact locul în care a luat naştere omenirea, echipa a folosit apoi dovezi geologice, arheologice și fosile pentru a determina zona care ar fi putut fi „o casă bună” pentru om.

Prin intermediul acestor cercetări, ei au descoperit că în zonă a existat cândva o masă de apă, care ar fi fost cel mai mare sistem lacustru din Africa, și că aceasta s-a pierdut într-o imensă zonă umedă în urmă cu aproximativ 200.000 de ani. „Ar fi fost foarte luxuriantă și ar fi oferit un habitat adecvat pentru ca strămoşii oamenilor moderni și animalele sălbatice să fi trăit”, a explicat Vanessa Hayes.

Lacul, situat la sud de râul Zambezi, ar fi putut să îi susțină civilizaţia umană timp de 70.000 de ani, potrivit studiului.

Mai mulţi oameni de ştiinţă pun la îndoială această teorie, care a fost publicată în revista Nature.

Prof. Chris Stringer, care studiază originile umane la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, a comentat: „Personal, am îndoieli în ceea ce privește utilizarea distribuțiilor genetice moderne pentru a deduce cu exactitate unde trăiau populațiile ancestrale în urmă cu 200.000 de ani, în special pe un continent atât de mare și de complex precum Africa”.

„La fel ca multe alte studii care se concentrează pe o mică parte a genomului, sau pe o regiune, sau pe o industrie de unelte din piatră, sau pe o fosilă «critică», nu poate surprinde întreaga complexitate a originilor noastre mozaicate, odată ce sunt luate în considerare și alte date”, a adăugat el.

La rândul său, Sarah Tishkoff, genetician la Universitatea din Pennsylvania, nu este de acord cu concluzia studiului, spunând că migraţiile oamenilor pe distanţe mari fac imposibilă stabilirea unui punct de origine doar pe baza studiului ADn-ului mitocondrial.

„Nu este posibil să se facă deducții cu privire la originea geografică a oamenilor moderni din Africa doar pe baza modelelor de variație din populațiile moderne. Acest lucru se datorează faptului că oamenii migrează pe distanțe mari”, a precizat ea.