Mărţişorul, marteniţa, martinca, martis sau verore, străveche tradiție din Balcani
0Descoperim tradiţiile specifice marţisorului la greci, albanezi, români, bulgari, macedoneni în prima ediție „Convieţuiri” a primăverii, la TVR 1. Miercuri, 1 martie, ora 15.00.
În Balcani, primăvara este anunțată din prima zi a lui martie, atunci când este Mărțișorul. Este un obicei magic precreştin, cu rol apotropaic (de protecţie) atât de vechi, încât există multe povești, legende și teorii legate de apariția lui. Unii spun că vine de la geto-traci, alții că ar fi din Roma Antică, dar știm că are mii de ani de când protejează și bucură câteva popoare din sud-estul Europei. O teorie spune că a fost aleasă data de 1 martie pentru că, în vechiul calendar roman, atunci era prima zi a anului. Romanii aveau o sărbătoare numită Matronalia, închinată lui Marte, zeul ocrotitor al activităților agricole, al forței naturii și războiului.
Cert este că mărțișorul nu este doar românesc, așa cum spun unii, îl găsim la greci, albanezi, români, bulgari, macedoneni cu denumiri diferite și tradiții specifice. Și la români se înregistrează variații de la o zonă la alta, și la celelalte popoare, însă privind către fiecare, aflăm câte ceva despre credințele, superstițiile și înțelepciunea din vechime. Și cum în România trăiesc etnici albanezi, bulgari, macedoneni, greci, de 1 martie ne îmbogățim descoperind cum întâmpină primăvara și ce este important pentru fiecare comunitate în parte.
Obicei valoros al oamenilor din Balcani, mărțișorul avea la rândul lui nevoie de protecție. Astfel că, în 2017, a fost înscris de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, în urma candidaturii unui dosar multinaţional depus de România, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova.
La români, mărțișorul a fost purtat la început de băieți. Fetele primeau o monedă cu șnur alb-roșu și an de an adunau monedele pentru salbă. Apoi firul mărțișorului era prins pe prima creangă înmugurită, ca simbol al reînvierii naturii. Legătura aceasta asigura sănătate, bucurie și împlinire în anul nou.
„Martenița” (мартеница), simbolul primăverii la bulgari, este oferit de fete băieților, prins în crengile pomilor care vor înflori sau la porțile caselor. Se zice că cine nu are martenița nu este ferit de spiritele rele care bântuie lumea. Iar martenița poate avea și două păpuşele din lână: cea masculină - albă, Pizho şi cea feminină, roșie, Penda, fiecare cu semnificațiile ei. Numele martenița vine de la Baba Marta, un fel de Baba Dochia, care, în tradiția bulgară, anunţă primăvara. Bulgarii spun astăzi: Chestita Baba Marta / Честита Баба Марта! (trad. La mulți ani, Baba Marta!). Bulgarii fac curățenie pentru a o primi pe bătrânica de legendă care aduce mult așteptata primăvară. În satele din România unde trăiesc bulgari, copiii se adună în jurul unui foc uriaș și strigă: „Baba Marta, eu te încălzesc pe tine azi, iar tu să mă încălzeşti pe mine mâine!", căci Baba Marta e cunoscută pentru capriciile sale. Când focul se stinge, sar cu toții peste el.
Macedonenii au „Martinca” (Мартинки), pe care o poartă cei care au nevoie de protecție, copiii. Din 9 martie, ei prind martinca în pomi ca să rodească, dar și la uşi, ferestre sau în coarnele animalelor domestice, pentru a le feri de rău și boală. Această amuletă protectoare reprezentată de șnurul răsucit roșu-alb, este un simbol al renașterii, al vieții, înțelepciunii și bunei sănătăți.
La greci „Martis” (Μάρτης) este purtat de toți, indiferent de vârstă. Bătrâni, tineri și mai ales copiii își pun brățara cu cele două șnururi împletite și o țin la mână până cade singură sau până la sfârșitul lunii martie. Brățara are puteri magice și îl protejează pe cel care o poartă de deochi, de arsurile soarelui, aducând sănătate. Credința este amintită în scrierile vechi grecești, la Artemidorus, în „Tălmăcirea viselor” sau la Virgiliu, în „Bucolice”. La sărbătorile antice de primăvară, Misterele din Eleusina, tinerii îşi legau la încheietura mâinii sau la gleznă fire colorate. Și pentru greci, Martis este asociat cu rândunicile, căci, în martie, păsările călătoare se întorc din Africa în Europa vestind primăvara. Însă ele aduc și boli specifice climatului cald, boli care se împrăştie şi în regiunile noastre. Iar șnurul pe care îl leagă pe crengile copacilor are rol protector.
Albanezii sărbătoresc, după calendarul vechi, pe 14 martie, iar ziua aceasta poartă numele de Dita e Verës sau Ziua Verii, o sărbătoare păgână, când ei aprind focuri pentru a alunga întunericul și a ajuta soarele să prindă puteri. Ei fac o prăjitură specială pentru această zi, Ballokume (sau kulaç me finj) și poartă șnurul de lână împletită la mână, cu denumirea de „verore”. Din păcate, albanezii din România sunt astăzi puțini și au preluat mai curând obiceiurile românești de mărțișor.
Și alte minorități istorice din România împrumută şi respectă obiceiurile din zonele în care s-au așezat. De exemplu, fetele rutence din Dărmănești (Suceava), la fel ca bucovinenii, oferă mărțișoare băieților și primesc, în schimbul lor, daruri în ziua de 8 martie. Romii nomazi au și ei superstiții și credințe legate de mărțișor. Ei puneau copiilor mărţişoare, ca să fie curaţi ca argintul şi să strălucească precum aurul. Neapărat trebuia legat la mână copilului la răsărit, pe 1 martie, și purtat până când se auzea cucul cântând, înfloreau cireşii ori trandafirii sau veneau berzele și rândunelele. Îi apăra pe copii de friguri și de arsura soarelui. Apoi, mărţişorul se lega de un trandafir sau de un pom înflorit pentru noroc.
„Este fascinant cum se împletesc atâtea credințe străvechi, legende, culturi și ne aduc mai aproape, protejați de rău și gata de a începe un an nou cu sănătate, belșug și bucurie. Astfel descoperim cât de legați suntem în Balcani și ce mult au călătorit în timp obiceiurile noastre”, spune Ilinca Ciobanu. Ajunși în zilele noastre, vrem să aflăm cum arată mărțișorul astăzi.
Miercuri, de 1 martie, jurnalista Ilinca Ciobanu va transmite live pentru emisiunea „Conviețuiri” de la Târgul tradițional de început de primăvară, „Târg cu tâlc…Mărțișorul, simbol al primăverii”, de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. În direct la TVR 1, de la ora 15.00, ne vom întâlni cu „una dintre cele mai vechi și mai cunoscute tradiții ale popoarelor balcanice”, cum ne promit organizatorii. Povestea acestei tradiții, a celui mai îndrăgit mesager al primăverii, inclus acum aproape 6 ani în Patrimoniul Mondial UNESCO, o vom afla de la conf. dr. Paulina Popoiu și de la meșteri populari prezenți.