Emil Racoviță, primul român care a ajuns la Polul Sud. Savantul a explorat 1.200 de peșteri din Europa și Africa

Explorator, botanist, zoolog şi biolog pasionat, îndrăgostit de lumea peşterilor, savantul este considerat părintele biospeologiei. Emil Racoviță a fost primul român care a ajuns în Antarctica și a explorat peste 1.200 de peşteri în Europa şi Africa,

În timpul expediției din Antarctica Emil Racoviță a avut posibilitatea să studieze viața imenselor mamifere acvatice, dar și a pinguinilor. El a rămas în istoria științei ca descoperitor al balenei cu cioc.

De-a lungul carierei sale impresionante, savantul a strâns o colecţie de 5.000 de animale subterane şi a publicat 66 de lucrări, însumând aproape 6.000 de pagini.

Emil Racoviţă este fondatorul biospeologiei, definită de el ca ştiinţă a formelor de viaţă din mediul subteran - peşteri şi pânze freatice. Savantul este deopotrivă unul dintre iniţiatorii ocrotirii monumentelor naturii din România.

Racoviţă s-a născut la Iaşi, pe 15 noiembrie 1868 şi a făcut studiile primare, sub îndrumarea unui titan al culturii româneşti, profesorul şi scriitorul Ion Creangă. Ca să îndeplinească dorinţa tatălui său, a urmat Facultatea de Drept din Paris, dar, urmându-şi vocaţia, a absolvit şi Facultatea de Ştiinţe de la Sorbona, unde a studiat zoologia cu un profesor eminent al vremii, Henri de Lacaze-Duthiers.

În 1986 şi-a luat doctoratul, devenind un nume cunoscut în rândul oamenilor de ştiinţă europeni. La numai 25 de ani, este ales membru al Societăţii Zoologice din Franţa, iar în 1897 este recomandat să participe, ca naturalist, la Expediţia Antarctică Belgiană (1897-1899), la bordul navei "Belgica", sub comanda lui Adrien de Gerlache.

A înfiinţat primul Institut Speologic din lume

În 1904, Emil Racoviţă renunţă la studiile oceanografice şi se consacră studiilor privind universul subteran. Trei ani mai târziu, el a publicat "Essai sur les problemes biospeologiques", lucrare considerată a fi "certificatul de naştere" al biospeologiei. În 1920 a fondat, la Cluj, primul Institut Speologic din lume. Pe parcursul celor două decenii petrecute în acest oraş, Racoviţă şi-a diversificat activităţile.

A fost senator, rector al Universităţii Cluj, preşedinte al Academiei Române de Ştiinţe şi membru al mai multor organizaţii ştiinţifice. În august 1940, Dictatul de la Viena a obligat Facultatea de Ştiinţe şi Institutul de Speologie să se refugieze la Timişoara. După război, Emil Racoviţă a făcut mari eforturi pentru a reorganiza institutul. N-a mai avut timp însă: pe 17 noiembrie 1947 s-a stins din viaţă.

În cinstea cunoscutului speolog au fost numite Institutul de Speologie „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, nava oceanografică românească „Emil Racoviță” și cea mai mare peșteră din Republica Moldova. De asemenea, unui grup de trei insule în Golful Wilhelmina li s-a dat în 1958 numele savantului român, ca recunoaștere pe plan internațional a meritelor sale științifice.

În comuna Dănești, județul Vaslui, a fost amenajată Casa Memorială „Emil Racoviță”.

Emil Racoviță apare în prima fotografie subacvatică ce s-a păstrat până astăzi, realizată de fotograful francez Louis Marie Auguste Boutan.