Cum au reușit deținuții politic să confecționeze un joc de șah din zeghe în închisoarea de la Aiud
0În temuta închisoare de la Aiud, un deținut politic a confecționat un joc de șah din stofa unei haine de deţinut („zeghe“).
Inginerul Radu Rosetti, fiul generalului Radu Rosetti, a fost arestat la 30 martie 1949 și condamnat la 4 ani închisoare corecțională pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale. Ascuns timp de mulți ani, jocul de șah a fost donat în 1995 de familia Rosetti Memorialului Sighet, fiind expus în sala 16 – „Viaţa în închisoare“
„Cărțile de joc erau greu de confecționat din cauza lipsei de materie primă și, pe deasupra, erau greu de ascuns la percheziții, dar se putea juca table și șah, cu piesele și tabla din pânză și cu zaruri făcute din miez de pâine. Tabla și piesele erau ușor de ascuns, neputându-se pipăi. Tablele erau cusute pe pături, cearceafuri, fețe de pernă, batiste sau zdrențe. Pentru piese, se tăiau discuri mici din orice pânză nimeream. Pionii albi erau din pânză albă cu marginea cusută cu ață închisă la culoare, iar cei negri din pânză închisă la culoare cu marginea cusută cu ață albă. Pentru celelalte piese de șah, se foloseau tot pioni care se deosebeau prin inițiala cusută pe ei (K pentru rege (King), D pentru damă, etc.)“, a povestit Radu Rosetti în volumul „Povestiri amare“.
Radu Rosetti (1903-1980) a fost arestat la 30 martie 1949 și condamnat la 4 ani închisoare corecțională pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale fiind acuzat că a „cunoscut o organizație pe care nu a denunțat-o“. Organizația pe care nu o denunțase era cea condusă de colonelul Arsenescu). A fost încarcerat la Jilava, Aiud, Popești Leordeni, Caransebeș, Văcărești, de unde este eliberat la 21 decembrie 1953.
Rearestat în 17 decembrie 1959 și condamnat la 12 ani muncă silnică pentru aceeași infracțiune, ”crimă de uneltire contra ordinii sociale” (faimosul art. 209 din Codul Penal), a trecut prin închisorile Pitești, Oradea, Gherla și Aiud. A fost eliberat la 1 august 1964.
În același proces finalizat prin sentința nr. 478/1950 a Tribunalului Militar București au mai fost implicate și alte persoane acuzate de a fi avut legături cu grupul de rezistență condus de Gheorghe Arsenescu și Toma Arnăuțoiu.