Cum a schimbat un feldmareșal german data sărbătorilor religioase ale românilor VIDEO
0În decembrie 1916, autorităţile germane de ocupaţie au decis, prin ordonanţa semnată de Feldmareşalul Anton Ludwig August von Mackensen, să unifice calendarele, adoptând, ,,stilul nou”, folosit în Germania, în locul ,,stilului vechi”, folosit în România, fapt care a impus şi schimbarea datelor sărbătorilor religioase ale românilor.
Istoricul militar Alesandru Duțu consemnează care au fost urmările acestei decizii. „Se dăduse o ordonanţă prin care se unificau calendarele dar, ceea ce era mai greu, se unificau sărbătorile. Aceasta ar fi adus o jignire simţului religios al populaţiei. Guvernământul (german – n.n.) nu era instalat, am cerut şi obţinut de la administraţia Cetăţii ca sărbătorile de iarnă (decembrie şi ianuarie) să fie libere a se serba aşa cum era obiceiul, după calendarul iunian, rămânând a relua tratativele pentru sărbătorile Învierii cu Guvernământul, acolo unde anumite hotărâri sinodale se opuneau a fi schimbate prin ordonanţe (decret-lege). Am văzut pe colonelul Hentsch şi i-am arătat greşala care se făcuse, de a se amesteca în religie, lucru care poate nelinişti populaţia; mai ales că modificările ce se cere sunt mult mai greu de îndeplinit; sărbătorile Învierii sunt hotărâte printr-un Consiliu (Conciliu) Sobornicesc de la Niceea... Greşeala era comisă şi era cu atât mai greu de revenit întrucât ordonanţa fusese dată de feldmareşal. Totuşi, mi-a promis a interveni şi m-a rugat pe mine să văd pe mareşal...“, scria N. Lupu Kostaki, secretar general girant la Ministerul de Interne din Bucureşti.
Atunci, scrie mai departe N. Lupu Kostaki, s-a convenit să nu se aplice decât în ceea ce priveşte schimbarea calendarului şi a orei.
„Am fost a doua zi la mitropolit şi am liniştit pe Înalt Prea Sfinţia Sa, mitropolitul primat. În acelaşi timp am comunicat şi doamnelor de la Societatea Ortodoxă că chestia religioasă a fost tranşată în interesul nostru şi că vom avea sărbători liniştite. În acest sens, am făcut a se răspândi ştirea în ţară, iar administraţia militară, la rândul ei, a făcut cunoscut hotărârea luată prin comandanţii etapelor, în mod confidenţial, ca să nu se dea loc la comentarii, ce ar fi putut fi jignitoare“.
Recent, scriitorul Teodor Baconschi şi profesorul Adrian Papahagi au adresat o scrisoare deschisă Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi Adunării Naţionale Bisericeşti în care solicită BOR „să se implice cu energie şi convingere în dialogul panortodox şi interconfesional“ pe tema celebrării Învierii Domnului la aceeaşi dată.
Printre cei care au mai semnat petiţia online se numără scriitoarea Ana Blandiana (preşedinta Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei), profesorul Andrei Pleşu (preşedintele Fundaţiei New Europe), profesorul Daniel David (rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj), scriitoarea Monica Pillat, criticul literar Alex Ştefănescu, profesorul Radu Carp, cercetătoarea Daniela Dumbravă (Institutul de Istoria Religiilor al Academiei Române).