Gheaţa arctică, la cote minime
0Stratul de gheaţă din Oceanul Arctic a atins cele mai joase cote din ultimele milenii. Cercetătorii americani sunt alarmaţi de ritmul rapid în care se topeşte calota glaciară arctică şi caută să afle care sunt posibilele cauze.
Cantitatea de gheaţă care acoperă în mod normal mare parte din Oceanul Arctic s-a retras şi s-a subţiat în ultimele decenii, din cauza creşterii temperaturilor la Polul Nord, ca urmare a acumulării gazelor cu efect de seră în atmosfera Pământului.
Cele mai devastatoare efecte au fost observate în 2007, zona din ocean acoperită cu gheaţă fiind la nivelul minim comparativ cu anul 1979, când au început măsurătorile prin satelit, potrivit LiveScience.com.
Probe de sol
Dar dacă imaginile prin satelit sunt utile pentru a observa schimbările calotei glaciare în ultimele decenii, cercetătorii vor să poată compara şi condiţiile atmosferice de astăzi cu cele din trecut. Pentru a ajunge la o asemenea performanţă, oamenii de ştiinţă studiază mostre de sol excavate din Oceanul Arctic.
Acestea au înregistrat straturile de sedimente depuse pe fundul oceanului şi arată schimbările prin care a trecut ecosistemul arctic de-a lungul timpului, explică cercetătorul Leonid Polyak de la Byrd Polar Research Center de la Universitatea de Stat din Ohio, cel care a coordonat studiile privind sedimentele din ocean.
Evoluţia ecosistemului
Polyak şi echipa sa au examinat elemente din aproape 300 de studii de mostre de sol şi au combinat informaţiile pentru a avea o imagine globală a istoriei ecosistemului arctic de-a lungul a milioane de ani. Cea mai importantă descoperire arată că gheaţa ce acoperă Oceanul Arctic se află la cel mai scăzut nivel din ultimele mii de ani.
„Efectele topirii gheţii pe care le vedem astăzi - topire care a debutat la începutul secolul al XX-lea şi s-a accentuat în ultimii 30 de ani - pare să nu aibă precedent în ultimele milenii", spune Polyak. „Imaginea este tulburătoare. Pierdem gheaţă foarte rapid."
Probele de sol nu explică însă cum a scăzut volumul total al gheţii, iar echipa lui Polyak speră să poată luat mostre din Marea Chukchi, la nord de Strâmtoarea Bering, între Alaska şi Siberia.
În această zonă, există curenţi marini calzi care vin din Oceanul Pacific şi care ar putea avea un rol important în topirea gheţii arctice. De asemenea, cercetătorul internţionează să ia probe de sol din zona centrală a Oceanului Arctic pentru a avea mai multe informaţii despre ce s-a întâmplat aici cu milioane de ani în urmă.