Gazul de adâncime, energie din vechime
0În ciuda controverselor, companiile de energie extind folosirea pe scară largă a puţurilor de extragere prin fisurare hidraulică. Resursele din scoarţa pământului se epuizează pe zi ce trece, iar noi metode pentru extragerea gazului sunt prezentate de la un an la altul.
Cea mai nouă tehnologie este cea de fisurare hidraulică prin care se caută gaz la adâncimi mari, de peste 2.000 de metri. Sistemul se bazează pe o forare pe jeturi de presiune, care sparge stratul de argilă din interiorul scoarţei terestre şi eliberează gazul natural ţinut „prizonier" de mii de ani.
Cu toate că sistemul reuşeşte să extragă mii de metri cubi de gaz în decursul a 20-40 de ani dintr-un singur puţ, tehnologia nu a fost scutită de controverse. În 2004, Agenţia pentru Protecţia Mediului din Statele Unite a declarat că sistemul de forare este foarte sigur, iar în 2005 Congresul American a eliminat fisurarea hidraulică din reglementările „Actului pentru apă potabilă", documentul care crea cadrul pentru activităţile de forare.
Click pe foto pentru a vedea cum funcţionează metoda de fisurare hidraulică
O tehnologie controversată
Rezultatele, în unele locuri, nu au fost totuşi pozitive, în 2006 un puţ de acest fel eliberând din greşeală opt milioane de metri cubi de gaz, care au contaminat stratul acvifer din interiorul solului. Pornind de la aceste evenimente, în 2010 a fost realizat şi un documentar, „GasLand", care prezintă problemele cu care s-au confruntat oamenii din apropierea unor puţuri.
Însă, tehnologia începe să fie folosită la scară largă, deoarece este productivă. Statele Unite, Marea Britanie, Africa de Sud, Noua Zeelandă, Australia şi Canada folosesc aceste sisteme, în timp ce Franţa a interzis folosirea metodei.