De ce simţim nevoia ca telefonul mobil să ne „semene” cât mai mult

Telefonul mobil a depăşit, de multă vreme, statutul de banală unealtă de comunicare, devenind o extensie a corpului nostru, un obiect pe care încercăm să-l customizăm după “chipul şi asemănarea” noastră. Psihologul Dan Ivănescu explică de ce apare această nevoie şi în ce măsură este un comportament care ar trebui să ne îngrijoreze sau nu.

Un studiu recent, realizat de Flurry Analytics şi citat de Statista.com, arată că, în anul 2015, numărul aplicaţiilor de personalizare a telefonului mobil (tastatură cu emoji, teme de fundal statice şi dinamice etc.) a crescut cu 332% faţă de anul 2014, arătând tendinţa consumatorului de a personaliza acest obiect în funcţie de personalitatea sa.

În acelaşi timp, studiul mai arată că numărul aplicaţiilor de tip ştiri şi reviste a crescut cu 135%, al aplicaţiilor de tip “utilities and productivity”, cu 125%, al aplicaţiilor referitoare la lifestyle şi shopping, cu 81%, al programelor de turism şi navigaţie, cu 54%, al aplicaţiilor de sport, cu 53%, al aplicaţiilor de sănătate şi fitness, cu 52%, al aplicaţiilor de tip mesagerie şi social, cu 51%, al aplicaţiilor de muzică şi divertisment, cu 21%, iar numărul de jocuri descărcate a scăzut cu 1%, în raport cu anul 2014.

Tendinţa de a “îmbrăca” obiectele ca noi apare în copilarie 

Despre această tendinţă de a-I împrumuta telefonului personal cât mai multe caracteristici care ţin de personalitate noastră, psihologul Dan Ivănescu, preşedintele Asociaţiei Sănătate Mintală pentru Calitatea Vieţii, spune că este un comportament natural, care apare în copilărie.

“Ca orice lucru de care ne ataşăm – fie că este vorba de o fiinţă umană sau obiect – avem tendinţa naturală de a încerca să transferăm din elementele care ne definesc, pentru a ne simţi confortabili cu acel obiect. Spre exemplu, fetiţele îmbracă păpuşile astfel încât să se încerce o proiecţie a personalităţii lor în acele obiecte. De cealaltă parte, băieţeii îşi tunează maşinuţele de jucărie astfel încât să reflecte părţi ale personalităţii lor: mai nervoase, mai elegante, mai sport etc”, explică psihologul Dan Ivănescu. Aceeaşi tendinţă de comportament în relaţie cu obiectele se întâlneşte şi la adulţi, pe care îi putem considera, din acest punct de vedere, copii mai mari”, adaugă acesta. 

„Desktop-urile calculatoarelor erau de multă vreme personalizate, printr-o anumită imagine de fundal, prin schimbarea culorii bării de Start şi a mărimii icon-urilor etc. Era inevitabil ca această tendinţă natura a omului de a-şi proiecta propria imagine în obiecte să nu se răsfrângă şi asupra telefoanelor mobile. Nu este nimic în neregulă cu asta”, punctează psihologul Dan Ivănescu.