De ce apare răul de maşină şi cum îl putem combate. Recomandările unui medic român
0Cunoscut şi sub numele de „kinetoză“, răul de maşină poate transforma vacanţa într-un coşmar. Medicul homeopat Dragoş Peteu explică ce măsuri pot combate acest sindrom.
Deşi senzaţia de rău de maşină poate fi neplăcută, acesta poate fi un indicator al unui creier sănătos. În cadrul unui studiu, răul de maşină a fost asociat cu răspunsul creierului la senzaţia de otrăvire. Cercetătorii au afirmat că atunci când ne aflăm în maşină creierul primeşte mesaje contradictorii despre mediul înconjurător, similar cu efectele otrăvirii. Vomitatul este cea mai uşoară metodă prin care organismul poate elimina neurotoxinele şi otrava.
„Răul de mişcare sau kinetoza afectează un sfert din populaţia lumii. Cei mai sensibili sunt copiii cu vârsta între 2 şi 12 ani şi femeile gravide. Răul de mişcare este acea stare de disconfort care apare în timpul călătoriei cu un autovehicul, tren, avion sau o ambarcaţiune“, spune medicul homeopat Dragoş Peteu.
De ce şi când apare această situaţie
„În mod normal, sistemul vestibular, sistemul care ajută organismul să regleze echilibrul şi mişcarea, precum şi sistemul vizual, trimite semnale corespunzătoare către creier. Orice lucru care perturbă această relaţie normală este ceea ce duce la răul de mişcare“, a explicat Robert Stern, profesor de psihologie la Penn State University.
Mai exact, în timpul călătoriei cu maşina, dacă privim afară, ochii transmit informaţia că suntem în mişcare rapidă, dar urechea internă trimite puţine semnale care să o confirme pentru că stăm pe banchetă. În plus, mişcarea percepută de ureche este mai mult de balans sus-jos şi nu de deplasare. Este ca o stare de intoxicaţie cu vertij din care organismul încearcă să scape prin evacuarea stomacului.
Cum se manifestă kinetoza
Principalele manifestări sunt paloare, transpiraţii reci, greaţă, vărsături, cefalee, oboseală, ameţeli.
Ce măsuri se pot lua pentru combaterea acestor neplăceri
În autovehicule, alegem locurile din faţă. În ambarcaţiuni, căutam o poziţie cât mai aproape de mijloc, iar în avion scaunele din dreptul aripilor. La tren, alegem să stăm cu faţa în direcţia de mers.
De asemenea, în timpul călătoriei sunt de evitat cititul sau jocurile video şi trebuie să privim spre un punct cât mai îndepărtat din faţă şi nu spre lateral. Inspiratul şi expiratul prelungit de aer rece, proaspăt ajută mult prin acţiune asupra nervului vag inhibând greaţa/vărsătura.
Este de evitat călătoria cu „stomacul plin“, iar apa plată, rece este de preferat altor băuturi. Trebuie să încercăm să schimbam locul dacă lângă noi sunt mirosuri puternice de parfum, mâncare, transpiraţie.
Dacă totuşi apare vărsătura e bine să întrerupem pentru 15-20 minute călătoria. Spălatul pe faţă cu apă rece, clătitul gurii, mişcări de înviorare şi plimbatul pe jos alternat cu statul la umbră sunt generatoare de confort.
Tratamentul clasic presupune administrarea de antiemetice şi anxiolitice. Tratamenul naturist poate ajuta. Cel mai util e ghimbirul. Este indicat şi maceratul glicerinic de tei sau arin alb. Ceaiurile şi infuziile de plante pot fi benefice (traista-ciobanului, sânziene, levănţică, busuioc, păducel, salvie)