Cum ne schimbă viaţa o bucată de plastic: suntem mână spartă când plătim cu cardul de credit
0Banii fizici pierd teren pe zi ce trece, cardurile fiind noua religie în materie de tranzacţii comerciale. Ceea ce nu realizează mulţi dintre noi este modul în care plata cu bucata de plastic acţionează asupra psihicului nostru şi ne face să pierdem din vedere adevărata valoare a banului.
Persoanele cu venituri mici sau medii, cei care nu se prea pricep la calcule, oamenii care au probleme emoţionale sau introvertiţii se numără printre cele mai facile „victime“ ale tranzacţiilor cu cardul, conform yahoo.com.
Logica este destul de simplă, avertizează oamenii de ştiinţă. Oamenii cheltuiesc rareori exact suma pe care o câştigă, în chiar perioada în care au şi încasat-o. Economisind, lăsăm o parte din ceea ce câştigăm pentru cheltuieli viitoare. Cardul transformă banii pe care noi credem că îi vom produce, în bani pentru cheltuieli la zi. Problema este că, de regulă, consumatorii nu economisesc prea mult, sunt rupţi de realitate când vine vorba despre estimarea câştigurilor pe care le vor realiza pe viitor, în schimb sunt campioni la a cheltui cu mult mai mult decât vor fi în stare să returneze într-o perioadă scurtă de timp.
Cardul ne face mai puţin responsabili
Banii lichizi ne obligă să-i numărăm, să ţinem o evidenţă destul de exactă, să-i organizăm pentru a-i folosi în diverse situaţii. Dar cardul simplifică toată această acţiune, înlesnind extrem de mult procesul de cumpărare.
Sute de studii au dezvăluit că persoanele care deţin mai multe carduri de credit cheltuiesc mai mult decât dacă ar plăti cu bani fizici. Şi acest lucru se întâmplă indiferent dacă este vorba despre magazine sau despre bacşişul pe care îl lasă în restaurante. În anul 2001, doi profesori de la MIT (Massachusetts Institute of Technology, SUA) au făcut un experiment pentru a vedea cum influenţează cardul de credit comportamentul cumpărătorilor. Prin urmare, s-a organizat o licitaţie pentru bilete la un meci susţinut de Boston Celtics, la care au fost invitate două grupuri de persoane, unii care au fost rugaţi să cumpere cu banii jos, alţii cu cardul. La final, s-a constatat că persoanele cu card oferiseră de două ori mai mult pe bilete decât cei care aveau la ei bani lichizi. Concluzia cercetătorilor a fost clară: „Lăsaţi cardul acasă înainte să ieşiţi pe uşă!“
Cardul te face să uiţi valoarea banului
Folosirea frecventă a cardului ne face să pierdem din vedere adevărata valoare a banului pentru care muncim. Şi asta pentru că în vreme ce banul fizic necesită acordarea unei minime atenţii, cardul de credit ne face să uităm că avem de-a face cu bani efectivi. Mai exact, cardul ne oferă „iluzia lichidităţilor“, avertizează Dilip Soman, profesor la Universitatea din Colorado, SUA. Acest lucru se traduce printr-o stare de confuzie inoculată consumatorului, care ajunge să cumpere produse la grămadă şi să nu mai facă diferenţa între capacitatea de a cumpăra şi ceea ce presupune cu adevărat achiziţia efectivă. Cumpărătorul uită, cu alte cuvinte, ce a cumpărat cu exactitate şi, drept urmare, achiziţionează mult mai multe lucruri de care nu are nevoie în mod real.
Plata cu cardul te face să mănânci alimente nesănătoase
Oamenii sunt mai dispuşi să cumpere pe baza impulsului de moment atunci când dispun de carduri, au observat trei specialişti în comportament uman, Manoj Thomas, Kalpesh Kaushik Desai şi Satheeshkumar Seenivasan, rezultatele fiind publicate în anul 2011 într-un jurnal al cercetărilor despre consumatori. „Cumpărătorii care folosesc plata cu cardul atunci când îşi fac aprovizionarea, tind să cumpere alimente considerate nesănătoase într-o măsură mai mare decât atunci când achită cu bani lichizi. Am ajuns la această concluzie după ce am studiat coşurile de cumpărături ale mai multor subiecţi“, a fost concluzia cercetătorilor.
Cardul îţi dă falsa impresie că poţi trăi mai bine decât îţi permiţi
Cu această falsă impresie se confruntă mai ales familiile care nu au venituri prea mari şi ajung să cheltuiască mai mult decât câştigă doar pentru că se îndatorează folosind anumite „avantaje“ oferite de cardul de credit. De regulă, aceste familii nu sunt capabile să ţină pasul cu ceea ce cheltuiesc peste posibilităţile lor şi iluzia este spulberată când ajung să plătească băncilor penalităţi şi dobânzi.