Cum educaţi copilul răsfăţat

Stabilirea unor limite şi implicarea micuţilor în treburile casnice sunt măsuri pe care un părinte trebuie să le ia în creşterea propriei odrasle Nimeni nu îşi doreşte să crească

Stabilirea unor limite şi implicarea micuţilor în treburile casnice sunt măsuri pe care un părinte trebuie să le ia în creşterea propriei odrasle

Nimeni nu îşi doreşte să crească un copil răsfăţat, dar atingerea acestui ţel este de cele mai multe ori extrem de greu. Atât mamele, cât şi taţii din dragoste pentru propriii copii încearcă să le ofere acestora tot ce este mai bun, dar exagerarea acestui comportament poate fi cauza apariţiei "sindromului copilului răsfăţat".

De multe ori, părinţii favorizează instalarea acestui sindrom, deoarece devin anxioşi la gândul că îşi pot dezamăgi progenitura dacă refuză să îi facă pe plac.

Ei se gândesc că, în momentul în care îi refuză pe cei mici, îi vor face pe aceştia să se simtă nefericiţi şi privaţi de anumite lucruri. Însă nu se poate vorbi despre vina exclusivă a părinţilor.

"Fiecare copil trece prin perioada lui <> , moment în care devine foarte irascibil şi îşi doreşte să facă lucrurile numai cum vrea el, fără a asculta niciun alt sfat. Este o fază trecătoare al cărui apogeu este în jurul vârstei de trei ani", a explicat psihologul şcolar Elena Leonte.

Potrivit specialistului, a-i învăţa pe copii cum să-şi gestioneze frustrările, cât şi ideea că în viaţă lucrurile nu se petrec numai cum îşi doresc ei îi ajută să se dezvolte şi să accepte mai bine dezamăgirile. Stabilirea unor limite rezonabile şi constante îl ajută pe micuţ să se transforme într-o persoană responsabilă.

Şapte sfaturi pentru părinţi

1. Învăţaţi să-i spuneţi "nu" micuţului. Este de datoria părintelui să-i explice copilului că nu îi este totul permis.

2. Copiii au nevoie ca părinţii să le stabilească limite constante. Ei se simt mult mai iubiţi şi protejaţi atunci când părinţii sunt fermi în deciziile luate. Trebuie evitată sub orice preţ ipostaza în care copiii simt că ei deţin întreaga putere, părinţii fiind prea slabi în menţinerea unei poziţii.

3. Pregătiţi-vă să aveţi parte de certuri cu copilul răsfăţat. Nu vă impacientaţi dacă micuţii încep să plângă şi să se revolte când situaţia nu merge după cum vor ei. Aşteptaţi să se liniştească după criza de nervi, încercaţi să vorbiţi cu el şi să-l faceţi să înţeleagă.

4. Îndepărtaţi tentaţiile. Evitaţi lucrurile care îi plac şi despre care ştie că nu are voie să le aibă.

5. Puneţi-i la treabă. Ajutaţi-i pe micuţi să muncească pentru ce îşi doresc. Împărţiţi treburile casnice între toţi membrii familiei. În acest fel vor învăţa ce înseamnă să fii responsabil. Lăudaţi-i atunci când respectă regulile impuse în casă.

6. Nu îi recompensaţi făcându-le toate capriciile. În schimb, realizaţi într-un colţ al casei (cât mai vizibil, pentru a putea fi văzut de toţi cei care intră în casă), un tablou pe care să lipiţi câte o figurină frumoasă ori de câte ori copilul face un lucru bun şi o faţă tristă de fiecare dată când face ceva rău. La sfârşitul lunii faceţi un calcul al feţelor triste şi vesele şi în funcţie de rezultat faceţi-i un mic cadou sau, dimpotrivă, privaţi-l de un lucru dorit.

7. În momentul în care copilul începe să ţipe, cerând ca lucrurile să fie făcute cum vrea el, lăsaţi-l singur în camera lui timp de cinci minute. După acest timp, copilul va fi mult mai calm, iar părintele îşi va arăta autoritatea.