VIDEO Filmul despre sfârşitul Ceauşeştilor,"Trei zile până la Crăciun", va rula de vineri în cinematografe

Docudrama "Trei zile până la Crăciun", care va intra de vineri în cinematografe, este  o cronică detaliată, bazată pe mărturii, documente, reconstituiri şi imagini de arhivă, a ultimelor trei zile ale cuplului Elena şi Nicolae Ceauşescu înainte de executarea lor în ziua de Crăciun a anului 1989.

Rolurile titulare sunt interpretate de Constantin Cojocaru şi Victoria Cociaş (totodată producătoarea filmului). Alături de ei, din distribuţie mai fac parte Costel Caşcaval, Mircea Rusu, Ion Grosu şi Daniel Popa. Interpreţii principali, Victoria Cociaş(Elena Ceauşescu) şi Constantin Cojocaru (Nicolae Ceauşescu) au primit Menţiunea Specială a Juriului Internaţional la TIFF 2012.

Scenariul îi aparţine lui Grigore Cartianu, imaginea e semnată de Alexandru Macarie şi George Dăscălescu, iar montajul a fost realizat de Melania Oproiu.

Fuga lui Ceauşescu

În ultima sa noapte ca stăpân absolut al ţării, Nicolae Ceauşescu rămâne în sediul Partidului Comunist, pentru a coordona represiunea. Nu doarme mai mult de trei ore. Dimineaţa, pe 22 decembrie, de teamă să nu fie linşat de mulţimea care forţează intrarea în clădire, Ceauşescu acceptă să fie evacuat cu elicopterul. Odată ridicat în aer, devine însă prizonier al celui pe care tocmai îl numise la comanda Armatei: generalul Stănculescu.

Fuga lui Ceauşescu este un amestec de improvizaţie, trufie, absurd şi disperare. Bătrânul stalinist caută un refugiu nu pentru a-şi salva pielea, ci pentru a organiza revenirea la putere. Are aproape 72 de ani, dar nu poate renunţa la calitatea de „cel mai iubit fiu al poporului”.

Elicopterul îl duce mai întâi la Palatul de la Snagov, de unde Ceauşescu se interesează, telefonic, unde e linişte în ţară. Decide să zboare în direcţia Piteşti, unde mizează pe câteva divizii de blindate şi pe comandanţi loiali. Solicită două elicoptere de escortă, dar acestea refuză să se ridice de la sol.

Pilotul bimotorului său, un Dauphin, îl abandonează într-un lan de orz, pe marginea şoselei Bucureşti – Târgovişte, în apropierea oraşului Titu. În scurt timp, „iubitul conducător” va da nas în nas cu poporul său.

Ultimele temeri

De ce au refuzat ofiţerii de la Târgovişte să-i suprime fără proces pe dictatorii fugari? Au avut două mari temeri: că vor fi la rândul lor executaţi, pentru ştergerea urmelor, sau că ulterior vor fi judecaţi pentru crimă. Aşa s-a ajuns la soluţia unui proces sumar, decis la Bucureşti şi pus în scenă la Târgovişte.

Un proces cu verdictul dinainte stabilit: condamnarea la moarte a dictatorilor fugari şi executarea imediată a sentinţei. Aşa s-a ajuns ca Nicolae şi Elena Ceauşescu să fie împuşcaţi „ca nişte animale sălbatice”, aşa cum avea să se exprime Mihai Gorbaciov în aprilie 2010, la prima sa vizită în România postcomunistă.

Execuţia a avut loc pe 25 decembrie 1989, în ziua de Crăciun.