VIDEO 70 de ani de la bătălia de la Târgu-Frumos. Istoricul Manuel Stănescu: „Pentru sovietici operaţiunea a fost un eşec”

În luna aprilie a anului 1944 au avut loc o serie de atacuri ale Armatei Roşii în zona Târgu-Frumos, cu scopul de a captura un important sector strategic, pentru a avea de unde lansa ofensiva de vară în România. Atacurile se pot încadra în ofensiva Uman-Botoşani sau în prima ofensivă Iaşi - Chişinău. Forţele germano-române s-au apărat cu succes în decursul lunii aprilie şi mai.

Blindatele germane au respins prima ofensiva sovietică din aprilie, provocând pierderi serioase în al doilea front ucrainian. Prima bătălie de la Târgu Frumos este folosită drept studiu de caz în educarea tactică a ofiţerilor din armata SUA, oferind un exemplu pentru cum o apărare mobilă poate învinge într-o bătălie de blindate.

Ce forţe au participat la această bătălie? Care a fost rolul României în încleştarea de la Târgu-Frumos? De ce istoriografia românească vorbeşte foarte puţin despre această bătălie? 

La aceaste întrebări, dar şi la multe altele, au răspuns vineri istoricul militar Manuel Stănescu şi Ciprian Plăiaşu, editor „Historia”, într-o ediţie specială, transmisă prin Adevărul Live, începând cu ora 11.00.

West Point, cea mai cunoscută universitate americană, studiază câteva săptămâni bătălia de la Târgu-Frumos, în timp ce în manualele noastre de istorie acest episod este ignorat.

„Există o explicaţie: istoriografia românească a preluat tezele sovietice“, a spus Manuel Stănescu.

Însă pentru sovietici a fost un eşec, deci aşa se explică această ascundere a episodului, cu puţine excepţii, inclusiv în istoria românească, a explicat istoricul.

În martie 1944, a avut loc o ofensivă sovietică, cu un caracter limitat, care s-a oprit şi a trecut în defensivă, a declarat Manuel Stănescu.

Armata Roşie şi Stalin doreau printr-o ofensivă de mari proporţii să străpungă apărarea românească.

Obiectivul economic erau câmpurile petrolifere.

În Germania, existau jurnale de ştiri săptămânale în acea perioadă,însă în acel moment nu se putea face o evaluare în presă. Nu existau informaţii pe baza cărora să se facă o analiză, a punctat istoricul Manuel Stănescu.

Istoricul Manuel Stănescu, în studioul Adevărul Live FOTO Adrian Pogîngeanu