Manuel Stănescu

Istoric

Am aşteptat ca ziua de 9 mai 1877, unul dintre momentele definitorii în evoluţia statului român modern, în formarea naţiunii, să fie marcată cum se cuvine de o Românie ce se doreşte a fi asimilată, din oficiu, istoric, cultural, civilizaţional şi cum vreţi dumneavoastră, bătrânului continent. Mereu îmi spun că poate sunt eu prea pesimist; mereu circumstanţele îmi dau dreptate.

În dimineaţa zilei de 7 decembrie 1916, bucureştenii s-au trezit sub ocupaţia unui inamic care, începând din august, aruncase în luptă toate resursele disponibile pentru a scoate România din război. Timp de aproape doi ani, Capitala avea să cunoască greutăţile teribile ale unei ocupaţii militare pe care nimeni nu o anticipase la intrarea ţării în conflictul mondial.

De pe la sfârşitul secolului al XVII-lea, Imperiul Otoman a devenit, pentru mai bine de un secol, „bolnavul Europei”, uriaşul imperiu din est incapabil să se adapteze şi să se reformeze în pas cu transformările modernităţii. Astăzi Europa se dezintegrează din prea multe reforme, şabloane ideologice ce au eşuat în dezastru.

Vezi mai multe