Sfidând greutatea aerului

Romanele „Robur Cuceritorul“ şi „Stăpânul lumii“, de Jules Verne, vor fi distribuite într-un singur volum miercurea viitoare, împreună cu ziarul „Adevărul“, la preţul de 11,99 lei. Un inventator genial recurge la soluţii extreme pentru a demonstra fiabilitatea aparatelor pe care le proiectează.

Apărut pentru prima dată în vara anului 1886 în paginile publicaţiei franceze „Journal des Débats politiques et littéraires", romanul „Robur Cuceritorul" a avut o continuare pe care Jules Verne a publicat-o opt ani mai târziu în revista „Magasin d'Éducation et de Récréation", sub titlul original „Maître du Monde" („Stăpânul lumii").

Tema comună a celor două scrieri este cucerirea distanţelor cu ajutorul unor mijloace de transport ingenioase şi mai ales prin intermediul zborului cu vehicule aeriene a căror greutate o depăşeşte pe cea a aerului. Personajul care apare în ambele proze este Robur, autoproclamat Cuceritorul, un inventator pe cât de genial, pe atât de bizar.

În primul roman, Robur este creatorul şi căpitanul aparatului de zbor „Albatros". În cel de-al doilea,„Stăpânul lumii", Robur reapare, la fel de furtunos ca şi în primul, la bordul navei „Terror", care este pe rând şalupă rapidă, submarin, automobil şi vehicul aerian. În ambele naraţiuni, eroul recurge la o serie de soluţii extreme pentru a atrage atenţia lumii asupra invenţiilor sale şi pentru a le demonstra eficienţa, cum ar fi, spre exemplu, răpirea unor oameni de ştiinţă în scopul de a-i obliga să navigheze alături de el, la bordul aparatului său.

O demonstraţie excentrică

Uncle Prudent şi Phil Evans sunt preşedintele şi, respectiv, secretarul Institutului Weldon din Philadelphia. Clubul reuneşte oameni de ştiinţă interesaţi de aerostatică. În timpul unei întruniri în care cei doi discută despre modalitatea cea mai eficientă de a dirija un aerostat, un personaj neaşteptat năvăleşte în sală. Numele său este Robur şi le devine imediat antipatic membrilor institutului pentru că susţine sus şi tare că viitorul aparţine aparatelor de zbor mai grele decât aerul.

Pentru a-şi demonstra punctul de vedere, Robur îi răpeşte pe Prudent şi pe Evans şi îi îmbarcă cu forţa la bordul vehiculului său aerian, „Albatros". Îi duce pe cei doi într-un voiaj în jurul lumii, în timpul căruia membrii institutului ar trebui să se convingă că este mult mai uşor să controlezi un vehicul care funcţionează pe bază de electricitate decât un balon zburător.

Speriaţi de măsurile extreme la care recurge Robur şi temându-se că vor fi ţinuţi captivi la nesfârşit, Prudent şi Evans evadează de pe „Albatros". Acasă, în loc să recunoască superioritatea navei construite de Robur, cei doi se hotărăsc să construiască una proprie, imitând principiile inventatorului nebun care îi răpise. Construcţia lor este reuşită, totuşi Prudent şi Evans vor fi nevoiţi să îl înfrunte din nou pe Robur, care se va întoarce pentru a se răzbuna. 

Un nou vehicul ingenios

În „Stăpânul lumii", Robur revine la bordul unui aparat de zbor în formă de amfibie, având un ţel clar: să  cucerească lumea. În Statele Unite se petrec o serie de întâmplări neobişnuite cauzate de un obiect zburător care se mişcă cu o viteză atât de mare, încât devine aproape invizibil.

 John Strock, inspector-şef al poliţiei federale din Washington DC, este trimis în munţii Blue Ridge pentru a investiga cazul. Agentul descoperă că fenomenele inexplicabile sunt provocate de un inventator genial, Robur, creatorul unui vehicul de zece metri lungime, numit „Terror", care poate atinge viteza de 150 de mile pe oră şi se poate deplasa atât în aer, cât şi pe pământ şi sub apă. Bineînţeles că, în încercarea de a-l captura pe năvalnicul erou, la bordul fantasticului vehicul, inspectorul Strock va avea de înfruntat multe obstacole.