Romania - "o pata alba pe harta mentala a elvetienilor"

Asociatia Editorilor din Romania a dat publicitatii o statistica a pietei de carte pe anul 2001 si un ingrijorator studiu care incearca sa arate: "Cine sunt cei care nu citesc si cu ce se ocupa ei?"

Asociatia Editorilor din Romania a dat publicitatii o statistica a pietei de carte pe anul 2001 si un ingrijorator studiu care incearca sa arate: "Cine sunt cei care nu citesc si cu ce se ocupa ei?" Conform datelor furnizate de AER, in anul 2001 productia de carte a crescut fata de 2000 cu 1,7 la suta, reprezentand o crestere a numarului de titluri, pe fondul mentinerii unui tiraj mediu constant - 2.594 exemplare/titlu (in total, s-au tiparit aproape 26 milioane de exemplare). Pretul mediu al unei carti a fost de 160.000 lei (6,2 Euro) in timp ce in tarile europene acesta este de 15 Euro. In topul preferintelor publicului, pe primul loc se afla cartile practice (sanatate, bucatarie, gradinarit, decoratiuni interioare etc.) urmate de literatura. Doar trei milioane de romani cumpara intre 1-12 carti pe an in timp ce clienti fideli ai librariilor (cei care cumpara intre 5-12 carti) sunt doar 1.200.000 de persoane, circa 5 la suta din populatia Romaniei. Un fenomen ingrijorator este acela ca mai mult de jumatate dintre absolventii de liceu si 12 la suta dintre absolventii de invatamant superior nu cumpara carti deloc, iar dintre elevii de liceu, 60 la suta nu citesc nici o carte in afara manualelor. Dintre persoanele cu varsta cuprinsa intre 18 si 40 de ani, 45 la suta nu citesc nici o carte, iar 17 la suta citesc doar una sau doua. Non-cumparatorii sunt persoane cu educatie scazuta avand in cea mai mare parte locuri de munca non-manuale si nu sunt interesati de activitatile dinamice pentru timpul liber (sport, cinema, internet, evenimente culturale). Sunt adeptii valorilor traditionale si stabile, respecta viata personala si considera locul de munca drept o activitate pasiva. Educatia formala este, pentru ei, mai putin importanta decat cea care te pregateste pentru dificultatile vietii, cititul fiind considerat o activitate nepractica, ce te indeparteaza de viata reala. Sursa principala de informare si divertisment este televiziunea, multi dintre cei chestionati declarand ca privesc pana la 7 ore la televizor.. Softwin a prezentat noi oportunitati pentru lumea editoriala - o interesanta solutie de distribuire a ziarelor si cartilor in format electronic, avantajele acesteia fiind costurile mai mici de editare, controlul distributiei si nivelul de securitate mult superioare metodelor clasice. Editura RAO a lansat un nou "Atlas al Romaniei", nascut, in mod surprinzator, nu dintr-o initiativa romaneasca, asa cum ne-am astepta, ci din una franceza. Atlasul, realizat de un colectiv de cercetatori romani si francezi, condus de Violette Rey, pune accentul pe aspectele economico-sociale, versiunea franceza, aparuta deja, constituind un bun ghid pentru eventualii investitori straini Polemica, nascuta la sfarsitul anului trecut, in jurul articolului politologului american Tony Judt, considerat defaimator la adresa Romaniei, a imbracat forma unei carti lansata de Editura Polirom si intitulata "Romania: la fundul gramezii. Polemici, controverse, pamflete". Prezentand cartea, Mircea Mihaies, Andrei Cornea si Nicolae Manolescu au caracterizat dezbaterea drept "un al doilea caz" alaturi de cel constituit de polemica in jurul ultimei carti a lui H.R. Patapievici, "Omul recent" Seara s-a incheiat cu o interesanta dezbatere - "Romania in oglinda literaturii elvetiene", moderata de Victor Scoradet. Aceasta i-a avut ca invitati pe Christian Haller si pe Catalin Dorian Florescu, doi scriitori contemporani elvetieni de limba germana, care au publicat, fiecare, cate un roman legat de Romania. In timp ce Catalin Dorian Florescu, originar din Romania, in romanul sau "Timp al minunilor" (roman distins cu 5 premii literare in ciuda faptului ca era un roman de debut, scris intr-o alta limba decat cea materna) povesteste, fara ura sau resentiment, experienta sa romaneasca, vazuta prin ochi de copil, Christian Haller in "Muzica inghitita", reconstituind un Bucuresti de la inceputul secolului XX, incearca sa recupereze amintirile pierdute de mama sa in urma unei boli. Din discutiile care au urmat fragmentelor citite din cele doua romane, s-a desprins, in principal, ideea ca, Romania este o pata alba pe harta mentala a elvetienilor, "o tara chiar mai exotica decat cele din Africa sau Asia", pe care elvetienii le viziteaza mai des.