„Rigoletto”, în direct la TVR Cultural, de pe scena Operei Naţionale Bucureşti

„Spectacolele Operei Naţionale Bucureşti”, în direct la TVR Cultural! Sâmbătă, 8 aprilie 2023, de la ora 18.00, opera „Rigoletto”, de Giuseppe Verdi se ascultă, simte, urmăreşte în direct la TVR Cultural.

Bucurie nu doar pentru publicul din sala Operei Naţionale Bucureşti! TVR Cultural continuă seria transmisiunilor directe de pe scena Operei Naţionale Bucureşti, cu „Rigoletto”, de Giuseppe Verdi, spectacol în viziunea regizorului de origine australiană Stephen Barlow, cu o scenografie semnată de artistul grec Yannis Thavoris. La pupitrul orchestrei OBN se va afla Daniel Jinga.

Publicul spectator şi telespectator se va bucura de o distribuţie excepţională: Rigoletto – Lucian Petrean, Gilda – Veronica Anușca, Ducele – Ștefan Pop, invitat, Sparafucile – Marius Boloș, Maddalena – Liliana Istratii, invitată, Monterone – Filip Panait, Marullo – Radu Ion, invitat, Contele Ceprano – Daniel Filipescu, Contesa Ceprano – Stanca Maria Manoleanu, Uşierul – Adrian Strezea, Pajul – Ana Cebotari, invitată, Borsa – Andrei Lazăr, Giovanna – Claudia Caia, invitată. Cu participarea Corului şi a Orchestrei Operei Naţionale București.

În libretul original, acţiunea se petrece la Paris în secolul al XIV-lea. Compozitorul însuşi a fost nevoit să mute acţiunea în Italia în secolul al XVI-lea pentru a respecta restricţiile impuse de cenzură. Pentru spectacolul din 8 aprilie de pe scena Operei Naționale București, acţiunea a fost plasată de Stephen Barlow la Chicago, la începutul anului 1929... o perioadă „efervescentă”, după cum numeşte regizorul perioada prohibiţiei, într-o lume condusă de gangsteri şi dominată de jocuri de noroc, contrabandă cu alcool și depravare.

„Am dorit să găsesc un timp şi un loc diferit, unde putem spune această poveste, pentru a o actualiza şi a o face contemporană, pentru a permite publicului să se identifice mai bine cu personajele”, a mărturisit Stephen Barlow, convins fiind că oraşul Chicago din vremea gangsterilor defineşte cel mai bine lumea periculoasă şi întunecată din opera lui Verdi.

La fiecare transmisiune în direct, spectacolele Operei Naţionale Bucureşti sunt prefaţate de discuţii cu invitaţi din sfera artei spectacolului. De această dată, de la ora 18.00, producătorul transmisiunii „Spectacolele Operei Naţionale Bucureşti”, Claudia Robu, îl va avea invitat pe prof. dr. Stephan Poen. Un fin cunoscător al operei în toate aspectele acesteia, invitatul ne va explica modul în care se abordează o partitură, dar şi, în cel mai mic amănunt, tot ceea ce presupune impostaţia vocii, stil, dicţie, frazare, inteligenţă muzicală, interpretare, viaţa artiştilor lirici, istoria Operei, etc.

„Această întâlnire ne va prilejui, pe lângă informaţiile privind spectacolul şi distribuţia din seara de 8 aprilie, şi o scurtă călătorie în timp; călătorie care va readuce în memoria noastră nume sonore ce s-au regăsit în rolurile operei Rigoletto, de Giuseppe Verdi, pe scena lirică bucureşteană”. Iar de la 18.30, scena este învăluită în muzica lui Giuseppe Verdi din opera „Rigoletto”.

Povestea operei „Rigoletto”

Personajele pline de viaţă şi muzica însufleţită au făcut din „Rigoletto” una dintre operele preferate ale publicului, depăşită, poate, doar de „Aida”, din creaţia lui Verdi. Premiera operei „Rigoletto”, operă în trei acte, cu durata de două ore, a avut loc pe 11 martie, 1851, la Teatro La Fenice din Veneţia. Libretul semnat de Francesco Maria Piave este adaptat după melodrama „Le roi s’amuse”, de Victor Hugo.

„Rigoletto” prezintă drama bufonului Triboulet, care se petrece pe fondul imoralității și desfrâului regelui François I, dar şi ca urmare a propriei atitudini ironice la adresa victimelor stăpânului său. Pentru obținerea permisiunii de a-și reprezenta opera, Verdi a modificat în primul rând titlul inițial, din „La maledizione” (,,Blestemul”), în „Rigoletto”, a mutat acțiunea de la curtea franceză într-un mic ducat italian – Mantua (Italia), în secolul al XVI-lea, transferând totodată identitatea personajului negativ – seducătorul rege, unui duce. Parcursul dramatic îl prezintă pe contele de Monterone, a cărui fiică este umilită, căzând pradă farmecelor ducelui de Mantua şi devenind subiect de mare amuzament la curte, motiv pentru care acesta rostește un blestem la adresa lui Rigoletto.

Deși, aparent bufonul era în siguranță, bucurându-se de bunăvoința și sprijinul stăpânului său, permițându-și o atitudine zeflemitoare față de cei înșelați, acesta va ajunge în curând să plănuiască uciderea ducelui, pentru a răzbuna necinstirea propriei fiice.