Primul Război Mondial: asasinatul care a schimbat lumea
0Ce s-a întâmplat de fapt pe 28 iunie 1914? Toată lumea ştie că Gavrilo Princip, stând la colţul unei străzi pe unde a trecut maşina lui Franz Ferdinand, arhiducele Austro-Ungariei, l-a împuşcat pe acesta şi pe soţia sa Sofia, rănindu-i mortal, evenimentul fiind cauza imediată a izbucnirii Primului Război Mondial.
Nu se cunoaşte însă faptul că în aceeaşi zi Franz Ferdinand scăpase cu viaţă în urma unui prim atentat şi că doar printr-o foarte mare şansă a reuşit Princip să-l împuşte.
Ce s-a întâmplat, aşadar, la Sarajevo în acea zi a lui iunie? Nimeni nu ştie exact cu certitudine. Cu toate acestea, mărturiile culese de poliţie, actele proceselor - ultimul având loc abia în 1952 – anchetele istoricilor şi jurnaliştilor ne permit să ne facem o idee mai clară asupra incidentului care a schimbat fundamental istoria.
Totul începe în 1913, la Viena, când moştenitorul tronului Austro-Ungariei, arhiducele Franz Ferdinand, se angajează să meargă anul următor, împreună cu soţia sa, să inspecteze trupele garnizoanei din Bosnia - Herţegovina. Sofiei i s-a permis, în ciuda etichetei imperiale specifice unei căsătorii morganatice, să apară alături de soţul ei, ceea ce a şi făcut pe 28 iunie.
Data aducea amintiri neplăcute arhiducelui, pentru că la 28 iunie 1900, cu doar câteva zile înaintea căsătoriei sale, se angajase să renunţe la tron în numele fiilor ce urmau să se nască din acea căsătorie morganatică.
Aceeaşi zi reprezenta pentru sârbii din Bosnia-Herţegovina, deveniţi supuşi ai imperiului în 1908, un alt simbol, cel al înfrângerii în faţa Otomanilor în bătălia de la Kossovopolje şi al luptei pentru independenţă. Aflând că arhiducele va veni la Sarajevo pe 28 iunie, câţiva sârbi decid să-l asasineze. Dar cum să o facă?
În ziua de duminică, 28 iunie, Franz Ferdinand şi Sofia, sosiţi de la Viena cu trei zile înainte, au participat la slujba religioasă ţinută la capela hotelului unde erau cazaţi. După terminarea slujbei, cei doi s-au alăturat cortegiului. Complotişitii stabiliseră să se împartă în trei grupuri de-a lungul arterei principale a oraşului. Planul lor era simplu: când maşina arhiducelui ajungea în dreptul lor, să arunce bombele. Planul avea însă trei lacune. În primul rând, una ce ţinea de conceperea lui: cu protecţia oficială oferită arhiducelui, putea fi destul de greu să reuşească să arunce o bomă, apoi – în cazul eşecului unei prime încercări, maşina sigur nu ar fi urmat ruta prestabilită pe care se aflau restul complotiştilor. Apoi, bombele obţinute de la Belgrad erau prea mari ca să poată fi ascunse în buzunar, iar mecanismul era foarte complicat, trebuind ca, odată aprinsă bomba, să aştepţi 10 secunde înainte de a o arunca, pentru că timpul de explozie era de 12 secunde. Pentru un atentat comis din mijlocul mulţimii şi în apropierea forţelor de ordine, planul necesita foarte mult sânge rece. O a treia lacună consta în faptul că toţi cei trei complotişti erau tineri: Vaso Cubrilovic avea 17 ani, iar Nedeljko Cabrinovic şi Gavrilo Princpip 19. Deşi foarte hotărâţi, ei nu aveau experienţă, iar la momentul acţiunii fiecare trebuia să aibă tăria de caracter necesară pentru a face pasul ce separă intenţia de a ucide de actul propriu-zis.
Citeşte continuarea pe historia.ro