Noi si Securitatea

Emigrarea legala devenise o optiune pentru multi romani de a-si intregi familia, de a le asigura copiilor un viitor mai bun sau de a se realiza profesional. in timp, aceasta "portita" s-a ingustat din

Emigrarea legala devenise o optiune pentru multi romani de a-si intregi familia, de a le asigura copiilor un viitor mai bun sau de a se realiza profesional. in timp, aceasta "portita" s-a ingustat din ce in ce mai mult, proliferand emigrarea ilegala. Pentru a descuraja si stopa acest fenomen, autoritatile romane luau tot felul de masuri care se repercutau asupra rudelor ramase in Romania. Deseori se faceau presiuni asupra lor pentru a-i determina pe cei plecati sa se intoarca.
Din Filarmonica noastra, plecata in R.F.G., deja in prima luna au fugit 9 membri
"Sotia obiectivului este sunata de cumnata sa din Bucuresti, cu care are urmatoarea convorbire:
- Sunt necajita, am plans...
- De ce?
- A venit sentinta judecatorului si l-a condamnat la 6 ani... A venit securistul cu ea acasa si se confisca toate bunurile, tot din casa, masina, tot...
- Hai nu vorbi!
- Trec in proprietatea statului, cu drept de recurs, 10 zile. Sentinta a fost data pe 2 si ei mi-au adus-o astazi, deci au trecut si alea, da s-o faca el... El n-are cum sa faca, i-am dat telefon si i-am spus si na... raman fara nimic, asta e. Si eu i-am zis lui ala ca ma duc maine la Pasapoarte, pe mine nu ma intereseaza, sa-mi dea voie sa plec.
- Aha, mai ce nenorocire!
- Da... I-a dat 6 ani inchisoare cu interzicerea drepturilor pe timp de 3 ani si confiscare partiala a averii zice, da' tot ce a scris pe aia imi ia...
- Da...
- Pentru infractiunea de "refuzul inapoierii in tara".
- Aha!
- Ce sa fac acum?
- Eu stiu, mai, ce sa faci?
- Pai maine ma duc la Pasapoarte, ma duc pana la comandant si-i spun: domnule, imi dati voie sa plec...
- Da...
- Ca daca nu se apuca alalaltu' dincolo de facut galagie...
- ihi!
- Sa-mi dea voie sa plec, cu ce lezeaza statul acesta daca ei pe mine ma tin aici? Ca oricum nu mai vine inapoi... (plange).
- imda!
- Asta e, ce fac acum?
- Fir-ar al dracului sa fie!
- A venit si m-a pus sa semnez si n-am semnat.
- Foarte bine ai facut.
- S-a rugat ala de mine, nu semnez nimic, legata sa fiu si nu semnez... Si i-am spus, vreti sa ma duc sa tip in gura mare sa fac galagie? Sa ma arestati? Ce vreti de la mine? Asa i-am zis.../.../.
- Astept sa vina cica de aici de la Sector, ca mi-a dat drept de recurs, ca stie ca nu poate sa faca recursul, iti dai seama... si sa fac eu actiune judecatoreasca... pai asta imi lipseste mie acum, sa ma judec cu statul?
- Da-le dracului de lucruri... Toate ca toate, din casa nu te poate da afara, da-le dracului de lucruri, ca cu ele nu o sa se imbogateasca... si un pat gasesti oriunde si daca este... uite, prefer sa-ti aduc eu...
- Ei, lasa tu, nu e vorba de asta.
- Lasa-le dracului, fir-ar ale dracului, si-asa macar de-ar fi fost...
- Plang ca e munca lui...
- Lasa, mai, tu sa plangi cand n-o avea sanatate, atunci sa plangi. De niste boarfe si alea, ce-o sa faca cu ele? O sa se spele cu ele pe cap? Lasa-le dracului, tu sanatate sa ai, ca daca esti sanatos le faci pe toate... Ce sa-i faci, asa a fost sa fie... Lasa sa le ia, principalul e sa treaca timpul si sa pleci.
- Cica il obliga sa plateasca statului si 900 lei cheltuiala judiciara. Sa se duca la C.A.R. sa-i ia de acolo ca nici banii aia nu mi i-a dat...
- Lasa sa-i ia... si ce folos? Un bine nu poate sa-l faca, da un rau poate sa-l faca oricand... Tu sa fii sanatoasa si tine-te tare... Asteapta, ca oricum va veni si ziua aia frumoasa..."
"intre orele 9-10 D. converseaza cu A., care spune ca, din Filarmonica noastra, care este plecata in turneu prin R.F.G., deja in prima luna au fugit 9 membri. B. spunea ca-i e frica atunci cand ajunge acolo sa nu gaseasca decat o orchestra de camera. De altfel, o orchestra maghiara a ramas in S.U.A. cu dirijor cu tot, formand acolo o orchestra cu alt nume. (02.11.1977)"
"...a inceput "acea prigoana impotriva aurului", pentru care oamenii au intrat la puscarie si au murit intr-un lagar special, "auristii", din care faceau parte oamenii mai in varsta, care avusesera "cocosei" si acest lagar era un lagar de exterminare: detinutii erau pusi sa care noroi si apa cu boneta dintr-un loc in altul. Nu aveau nici un fel de adapost, iar comandantul se distra grozav mergand calare, iar calul lovea cu picioarele detinutii.
in 1953, unul din acesti detinuti a evadat si a ajuns in Occident, auzindu-se astfel de acest lagar; au inceput sa vorbeasca "Vocea Americii", "B.B.C."".
(Textul integral poate fi citit in "Adevarul Literar si Artistic" nr. 775 din data de 5 iulie 2005)