Noi opere ale lui Franz Kafka ar putea ieşi la iveală după ce s-a decis ca Biblioteca Naţională a Israelului să primească cutiile cu texte de-ale acestuia
0Mai multe opere nepublicate ale scriitorului Franz Kafka ar putea fi curând scoase la iveală după o luptă juridică de un deceniu asupra acestora, care a dus la comparaţii cu absurdul prezent în scrierile sale, scrie The Guardian.
Tribunaul din Zurich a susţinut verdictele israelienilor, decizând ca mai multe cutii de valori care conţin scrieri ale lui Franz Kafka să fie deschise şi trimise din capitala Elveţiei la biblioteca naţională a Israelului. Scrierile ar putea aduce o nouă perspectivă asupra uneia dintre figurile cele mai obscure ale literaturii, un evreu vorbitor de germană din Praga, a cărui moştenire culturală a fost intens disputată de Israel şi Germania. Experţii au speculat că printre scrierile care vor ajunge în Israel s-ar putea să se afle şi unele dintre operele de seamă ale lui Kafka, dintre care multe nu aveau final atunci când au fost publicate, după moartea celebrului scriitor, mai scrie cotidianul britanic.
Curtea supremă din Israel a deposedat deja o familie israeliană de colecţia sa de manuscrise semnate de Kafka, care era ţinute la bancă, în cutii de valori, precum şi într-un apartament din Tel Aviv. Decizia curţii elveţiene ar completa însă achiziţia statului a aprope tuturor operelor kafkiene cunoscute.
Kafka, al cărui nume a devenit un adjectiv pentru a descrie obositoarele procesele birocratice, a fost cunsocut pentru scrierile sale în care protagoniştii erau striviţi de evenimente misterioase. În „Procesul”, un funcţionar al băncii este trecut prin proceduri judiciare chinuitoare fără să i se spună vreo clipă care sunt acuzaţiile care îi sunt aduse.
„Absurditatea este că (disputa legală- n.r.) era asupra unei proprietăţi despre care nimeni nu ştia ce conţine. Asta va răspunde, sperăm, aceste întrebări”, a declarat Benjamin Balint, cercetător la Institutul Van Leer din Ierusalim, autor al cărţii „Ultimul proces al lui Kafka” .
Kafka şi-a încredinţat manuscrisele lui Max Brod (foto: dreapta), editorului şi prietenului său de-o viaţă, la scurt timp înainte de a muri, în 1924, la vârsta de 40 de ani. A cerut să fie arse, dar Brod, ignorându-i decizia, i-a publicat majoritatea lucrărilor pe care le avea în posesie, printre care romanele „Procesul”, „Castelul” şi „Amerika”. Astfel, Kafka a ajuns să fie cunoscut drept unul dintre cei mai de seamă scriitori ai secolului XX.
Dar Brod nu a publicat totul, şi pe patul său de moarte, în 1968, şi-a instruit secretarea, pe Esther Hoffe, să transfere lucrările lui Kafka către o instituţie academică. Hoffe a decis însă să le păstreze şi să vândă o parte din ele. Manuscrisul original din „Procesul” a fost vândut pentru 1 milion de lire sterline la Sotheby's, în Londra, şi acum aparţine Arhivei Literaturii Germane din Marbach, în apropiere de Stuttgart.
Când Hoffe a murit în 2008, la vârsta de 101 ani, şi- a lăsat colecţia celor două fiice, Eva Hoffe şi Ruth Wiesler, ambele supravieţuitoare ale holocaustului, ca şi mama lor. Acestea l-au considerat pe Brod o figură paternă, iar arhiva lui, o moştenire. După ce au murit, moştenirea a trecut în grija fiicelor lui Wiesler. Avocata lor spune că cele două clientele ale sale au moştenit în mod legitim lucrările şi văd confiscarea lor de către stat ca fiind „dizgraţioasă” şi un „jaf la drumul mare”.
Biblioteca naţională a Israelului consideră că documentele lui Kafka sunt artefacte culturale care aparţin evreilor. „Suntem recunoscători tribunalului din Elveţia a cărui decizie se potriveşte cu toate celelalte decizii anterioare date de curţile din Israel”, a declarat David Blumberg, director al bibliotecii din Israel.