Muzica lumii răsfaţă România

Festivalul şi Concursul Internaţional "George Enescu" începe astăzi la Bucureşti. Trei săptămâni de muzică la superlativ, artişti remarcabili, mii de spectatori: cea de-a XVIII-a

Festivalul şi Concursul Internaţional "George Enescu" începe astăzi la Bucureşti.

Trei săptămâni de muzică la superlativ, artişti remarcabili, mii de spectatori: cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului şi Concursului Internaţional "George Enescu" începe astă-seară la Sala Palatului din Bucureşti. Până pe 23 septembrie vor avea loc 85 de evenimente muzicale diferite, susţinute de orchestre româneşti şi din străinătate.

Muzica va fi doar un pretext pentru intersectarea tuturor artelor, la Ateneul Român, Sala Palatului, Teatrul Naţional Bucureşti, Opera Naţională Bucureşti. În Piaţa Festivalului, publicul va putea asista gratuit la concerte, expoziţii de pictură, lansări de carte, proiecţii de filme. Fiecare zi va aduce concerte ce vor prezenta o selecţie variată de genuri - de la opusuri enesciene la compoziţii de muzică românească contemporană sau lieduri româneşti, dar şi spectacole de operă, cum este "Tragedia lui Carmen" în regia lui Ion Caramitru, sau de dans - "OuiBaDa", realizat de către coregraful Gigi Căciuleanu, dar şi cele două show-uri "L'Amour - La Danse", susţinute de Compania de balet "Bejart", pentru care biletele sunt deja epuizate. În programul festivalului sunt integrate şi trei spectacole ale Operei Naţionale din Bucureşti - "Carmen", "Tosca" şi "Traviata". Evenimente muzicale vor avea loc şi în oraşe precum Cluj, Timişoara, Iaşi, Braşov, Sinaia şi Sibiu.

Muzică de dimineaţă până seara Festivalul Enescu prog- nozează concerte de muzică de dimineaţa până seara. Sala Mică a Palatului va găzdui seria de concerte "Dimineţi de muzică enesciană", iar Ateneul Român va prezenta "Concertele de la miezul nopţii". În programul manifestărilor se regăsesc Ansamblul Profil, Ansamblul Hyperion, Trioul Contraste, Corul Madrigal. În total, programul festivalului cuprinde 36 de lucrări de creaţie enesciană, 145 de opusuri din repertoriul universal, 85 de lucrări contemporane româneşti. O noutate este organizarea a "nouă nopţi de muzică barocă". Pe lângă acestea, ediţia 2007 a festivalului va cuprinde şi o seară muzicalo-literară, pe 11 septembrie, la care personalităţi precum Andrei Pleşu, Nicolae Manolescu, H.-R. Patapievici, Ana Blandiana şi Cristian Mungiu vor vorbi despre efectele atentatelor teroriste de la New York asupra vieţii lor.

Premii de zeci de mii de euro Concursul din cadrul festivalului va cuprinde trei secţiuni: compoziţie, pian şi vioară, la care s-au înscris un total de 203 concurenţi din peste 35 de ţări: pian - 44 de concurenţi din 15 ţări, vioară - 41 de concurenţi din 17 ţări, compoziţie - 118 lucrări participante din 34 de ţări. Valoarea premiilor pentru fiecare secţiune de interpretare a concursului este de 15.000 de euro pentru premiul I, 10.000 de euro - premiul II şi 5.000 de euro - premiul III.

Artişti prestigioşi, aşteptaţi la festival

Soliştii de renume, dirijorii prestigioşi, dar şi mari orchestre ale lumii vor evolua pe scenele din Bucureşti: London Symphony Orchestra, dirijată de Horia Andreescu, Orchestra Naţională Rusă, care va evolua sub bagheta lui Cristian Mandeal, Orchestre de Paris, Filarmonica din Oslo, cea din Rotterdam, Dresdner, Munchen, Filarmonica "George Enescu" şi Orchestra Naţională Radio. Festivalul va debuta şi la Sibiu, pe 9 septembrie, prin concertul pe care Ansamblul italian Europa Galante, condus de Fabio Biondi, îl va susţine la Sala Thalia. "Europa Galante" susţine programe în săli de concert şi teatre la Milano, Tokyo, Amsterdam, New York, Sydney, readucând publicului creaţii uitate de Caldara, Leo. Prima înregistrare cu concerte de Vivaldi a ansamblului a fost distinsă cu premiile "Cini" - Veneţia şi "Choc de la Musique" - Paris.

O istorie zbuciumată

Festivalul "George Enescu" a fost înfiinţat în 1958, ca semn al recunoaşterii geniului enescian, publicul din România fiind răsfăţat prin concerte susţinute de nume sonore ale vieţii muzicale internaţionale: Yehudi Menuhin, David Oistrach, Sviatoslav Richter şi Herbert von Karajan. După primele cinci ediţii ale concursului, puterea comunistă a redus fondurile alocate evenimentului. În 1971, competiţia a fost întreruptă, ceea ce a contribuit la diminuarea importanţei manifestărilor organizate în cadrul festivalului. Acesta a devenit o manifestare cu participare naţională sau cel mult regională. După 1989, odată cu ediţia din 1991, festivalul a reintrat pe făgaşul normal şi a încercat, prin program şi participare, să-şi recapete renumele pierdut în ultimii 20 de ani. Concursul a fost de asemenea reluat.