Literatura română, scoasă la export

0
Publicat:
Ultima actualizare:

drumul către traducere, indiferent de limbă. Un lucru este cert: importul de titluri străine copleşeşte numeric exportul de producţii literare româneşti.Literatura contemporană are

drumul către traducere, indiferent de limbă. Un lucru este cert: importul de titluri străine copleşeşte numeric exportul de producţii literare româneşti.

Literatura contemporană are prioritate
Bogdan-Alexandru Stănescu, director editorial al grupului Polirom, a declarat, pentru Adevărul, că editura încearcă să le atragă atenţia străinilor cu titluri contemporane. "Promovăm 11 autori, tineri, dar şi maturi, de la ştefan Agopian până la Cecilia ştefănescu. Polirom încearcă să exporte literatură de calitate. Am pus la punct un catalog foarte bine realizat, tradus în engleză". Lucian-Dan Teodorovici, realizatorul colecţiei, ne-a precizat că au existat deja contacte cu mai multe edituri străine, interesate să publice titluri româneşti. "Suntem, deocamdată, la nivel de discuţii cu edituri din Slovacia, Polonia şi Germania, ceea ce arată că sloganul nostru,
Vote for young literature!
, a funcţionat". Printre autorii promovaţi de Polirom se mai numără Florina Ilis, Filip Florian, Ioan T. Morar, Nichita Danilov ş.a. Lidia Bodea. Director editorial Humanitas ne-a declarat că are peste 50 de întâlniri pe zi cu reprezentanţi ai altor edituri. "S-au strâns deja 2-300 de cărţi pe biroul meu pentru lunile următoare. Este firesc să importăm mai mult, dar lucrurile se mişcă şi pentru noi. Cele mai atractive nume pentru străini rămân cele care au deja traduceri: Cărtărescu, Pleşu, Liiceanu, Patapievici. Probabil că se vor semna şi contracte, mai ales după târg, atunci când volumele vor fi citite de cei interesaţi". Institutul Cultural Român şi-a prezentat două programe menite să sprijine aducerea şi editarea unor autori români în străinătate. Primul câştigător net al târgului este Florin Lăzărescu, câştigătorul locului II la Premiul pentru Literatură Est-Europeană. Romanul său, "Trimisul nostru special", va fi publicat anul viitor în Austria, de Editura Wieser în limbile germană şi română.
Interes scăzut pentru "Sibiu, capitală europeană..."
Puţini străini au vrut să afle detalii despre Programul "Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007". Prezentat, joi seara, în faţa a 25 de oameni, numărându-i şi pe organizatori, şi pe vorbitori, programul a promovat Sibiul ca destinaţie culturală principală în 2007. Consilierul în Ministerul Culturii Ana Andreescu a declarat, însă, pentru Mediafax că... întâlnirea şi-a atins scopul. "Sala a fost aproape plină. Au fost români, dar au fost şi germani - mult mai puţini, dar să ştiţi că a promova cultura română este un lucru foarte greu".

Mai multe pentru tine:
Cadouri de Crăciun pentru copii: 25 de hanorace și pulovere festive – de la modele la reducere sub 100 de lei, la cadouri unicat și personalizate
Cadouri de Crăciun pentru el: Top 15 aparate și produse de ras și bărbierit verificate online – alege cadoul care îl va impresiona și răsfăța
Lenjerii de Crăciun care aduc magia sărbătorilor în dormitor – Stoc limitat! Alege cadouri cozy și festive pentru întreaga familie
Ce etnie are Alessia Pop, câștigătoarea de la Vocea României: „Nu pot exprima durerea pe care o simt ...”
Cele mai bune 15 vinuri de pe eMAG în 2025: ce aleg românii de sărbători. Transformă mesele de Crăciun și Revelion în momente magice
Tricouri de Crăciun pentru copii și familie – Cadouri unice, outfituri cozy și reduceri exclusive eMAG: magia sărbătorilor în casa ta
Dovada că Alessia Pop, câștigătoarea Vocea României, s-a cunoscut cu Theo Rose înainte de a urca pe scena concursului de la PRO TV. Unde au fost cele două
Pijamale pentru copii de Crăciun 2025 – cozy și hazlii, la ofertă, majoritatea sub 100 lei, cadouri de la Moșu’ pentru dimineți pline de magie
Obiceiul adorabil de la Palatul Regal britanic, în ajun de Crăciun. Cum se împarte fericirea între prinți și prințese
Cornel Dinu spune ce pensie încasează, după 40 de ani petrecuți la Dinamo: „Asta-i o țară, un stat care nu-și servește locuitorii, fură de la ei”
De ce se adaugă o lingură de mălai în compoziția sarmalelor. Un truc folosit de bucătăresele din Moldova