Interviurile FNT. Scriitorul Eric-Emmanuel Schmitt vine de la ora 13.00, în studioul Adevărul Live, pentru a vorbi despre „Copilul lui Noe”

Scriitorul francez Eric-Emmanuel Schmitt vorbeşte la Adevărul Live despre „Copilul lui Noe”cartea sa care a fost transpusă pe scenă de regizoarea Chris Simion-Mercurian, spectacol selecţionat în cadrul Festivalului Naţional de Teatru.

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul Live

Dincolo de adevărul istoric şi traumele provocate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, „Copilul lui Noe” vine să ne propună o temă cu mult mai profundă: ascunderea şi în acelaşi timp păstrarea unei identităţi etnice şi religioase în condiţii vitrege, asumarea şi transmiterea unor valori dincolo de orice temperatură socio-istorică. Fiecare dintre noi poate tezauriza şi, mai ales, împărtăşi acea „colecţie” imateriala a bogaţiei spiritului. Şi fiecare dintre noi poartă cu sine o „arcă”, asemeni lui Noe. Mai presus de orice religie sau etnie, există un îndemn care vorbeşte despre solidaritate şi solidarizare, despre asumarea unei reponsabilităţi pe care o avem în oricare ceas pentru semenii noştri.

Eric-Emmanuel Schmitt s-a născut pe 28 martie 1960 la Lyon. În 1983 absolvă cursurile prestigioasei École Normale Supérieure cu o diplomă în filosofie. Trei ani mai târziu obţine titlul de doctor în filosofie. Debutează în 1991 cu o piesă de teatru, „Noaptea la Valognes“. Îi urmează „Vizitatorul“, care îi aduce consacrarea şi pentru care este distins cu trei premii Molière, „Variaţiuni enigmatice“,„Libertinul“ etc.

În 1994 îi apare primul roman, „Secta Egoiştilor“, dar scrie în continuare piese de teatru care fac săli pline în Franţa şi în străinătate. În 2001 este recompensat de Academia Franceză cu Grand Prix du Théâtre pentru întreaga activitate.

De acelaşi succes răsunător se bucură şi romanele sale „Evanghelia după Pilat“ (2000), Partea celuilalt (2001), Pe când eram o operă de artă (2002), precum şi eseul Viaţa mea cu Mozart (2005).

Volumele care alcătuiesc Ciclul Invizibilului – Milarepa (1997), Domnul Ibrahim şi florile din Coran(2001), Oscar şi Tanti Roz (2002), Copilul lui Noe (2004), Luptătorul de sumo care nu se putea îngrăşa (2009) şi Cei zece copii pe care doamna Ming nu i-a avut niciodată (2012) – s-au aflat luni întregi pe listele de bestselleruri din numeroase ţări. Eric-Emmanuel Schmitt este autorul a patru volume de nuvele şi povestiri: Cea mai frumoasă carte din lume şi alte povestiri (2006), Visătoarea din Ostende (2007), Concert în memoria unui înger (2010), distins cu Premiul Goncourt pentru nuvelă, şi Cei doi domni din Bruxelles (2012). În 2008 publică romanul Ulysse from Bagdad, în 2011, Femeia în faţa oglinzii, în 2013, Papagalii din Piaţa Arezzo şi în 2014, Elixirul dragostei. Lui Eric-Emmanuel Schmitt i s-au decernat peste douăzeci de premii şi distincţii literare, iar în 2001 a primit titlul de Chevalier des Arts et des Lettres. Cărţile lui sunt traduse în peste patruzeci de limbi.

Copilul lui Noe

25 şi 26 octombrie | 18:00 – Teatrul Metropolis, Sala „Olga Tudorache”