În lumea lui Jules Verne

Romanele „Şcoala Robinsonilor“ şi „Raza verde“ vor fi vândute la 17 februarie, împreună cu „Adevărul“, la preţul de 10,99 lei. Scriitorul francez a publicat prima oară cele două volume „Şcoala Robinsonilor“ şi „Raza verde“ în anul 1882.

„Insulă de vânzare! Insulă de vânzare, cu bani gheaţă, fără cheltuieli, cea mai tentantă şi ultimă supralicitare", astfel îşi începe Jules Verne romanul „Şcoala Robinsonilor" (în franceză cu titlul: „L'École des Robinsons", iar în engleză: „Godfrey Morgan: A Californian Mystery", „School for Robinsons" şi „School for Crusoes"). Subiectul acestei cărţi aminteşte de opera lui Daniel Defoe „Robinson Crusoe", apărută în 1719.

Pe urmele lui Robinson Crusoe

Godfrey Morgan este un tânăr aventurier, care, împreună cu profesorul T. Artelett, pleacă într-un voiaj pe ocean. Vasul lor este distrus şi naufragiază pe o insulă izolată, unde sunt salvaţi de un sclav african, Carefinotu. Înainte de a porni în această călătorie, Godfrey, care locuia în casa unchiului său înstărit, Lord William W. Kolderup, urma să se însoare cu frumoasa Phina. Unchiul îi face pe plac tânărului şi îl lasă
„să-şi facă de cap" înainte de căsătorie. Numai că voiajul se transformă într-o luptă pentru supravieţuire.

Godfrey Morgan învaţă să-şi organizeze singur viaţa, să facă faţă sălbăticiei şi obstacolelor pe care le întâmpină pe o insulă departe de civilizaţie. Dând piept cu greutăţile, acesta începe să aprecieze lucrurile pe care le face cu atâta efort şi câştigă încredere de sine. Jules Verne notează: „Godfrey era pe punctul să devină un alt om în această situaţie nouă pentru el, atât de frivol, atât de uşuratic, atât de necugetat, atunci când nu avea decât să trăiască.

Într-adevăr, niciodată grija zilei  de mâine nu i-a neliniştit odihna. În cel mai opulent palat din strada Montgomery, unde dormea zece ore  fără să-şi părăsească locul, nicio petală de trandafir nu-i tulburase somnul. Dar nu va mai fi aşa. Pe această insulă necunoscută se vedea cu totul separat de restul lumii, lăsat în seama propriilor puteri, obligat să facă faţă necesităţilor vieţii, în condiţii în care un om, chiar mult mai practic, ar fi fost foarte încurcat".

Raza verde de la orizont

Ilustraţie din romanul „Şcoala Robinsonilor“

Volumul care va fi vândut, miercurea viitoare,  împreună cu ziarul „Adevărul", cuprinde şi romanul „Raza Verde". A fost numit aşa de Jules Verne după fenomenul în care ultima parte a soarelui se colorează în verde atunci când apune sub linia de orizont. Efectul se datorează refracţiei atmosferice a luminii şi apare când este aer cald în imediata apropiere a oceanului.

Pentru ca raza verde să fie vizibilă, stratul de aer cald trebuie să fie cât mai jos. În jurul acestui fenomen a luat naştere şi o legendă stranie. Jules Verne o pomeneşte în cartea sa: „Această rază are ca merit calitatea de a-l face pe cel care a văzut-o să nu se mai înşele în problemele sentimentale; aceasta înseamnă că apariţia sa distruge iluziile şi minciunile; înseamnă că acela care a fost îndeajuns de norocos să o zărească o singură dată vede limpede în inima sa şi în inimile celorlalţi".

Eroii romanului încearcă să surprindă această rază verde în Scoţia. „Vânarea" acestui fenomen în lucrarea lui Verne nu are la bază un fundament ştiinţific, ci mai degrabă unul afectiv.