„Hai la horă şi la joc“. Barometru cultural: 53% din români au preferat, în 2016, muzica populară şi etno

Cele mai întâlnite forme de consum cultural în spaţiul public, cel puţin o dată pe an, au fost în 2016: vizitarea muzeelor şi expoziţiilor (20%), participarea la spectacole de teatru (13%), cinematograf (9%), spectacole de operă şi operetă (7%), filarmonică (6%), divertisment şi muzică (17%) şi lectură în cadrul bibliotecilor publice (6%), potrivit Barometrului de Consum Cultural 2016.

”Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural”, studiu realizat şi publicat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), a fost lansat miercuri, la ora 11.00, la Sala Symposium a Bibliotecii Naţionale a României, în prezenţa unor personalităţi din mediul cultural şi academic.

Sondajul a fost realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, în perioada 23 septembrie — 14 noiembrie 2016, pe un eşantion naţional de 1.349 de persoane cu vârsta de 18 ani şi peste. Totodată, a existat un supliment de 402 chestionare realizate în Bucureşti. Marja teoretică de eroare la nivelul întregului eşantion a fost de plus/minus 2,7%, la un nivel de încredere de 95%, se arată în comunicatul emis de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC).

Muzica populară şi etno ocupă primul loc în topul preferinţelor de consum de muzică şi dans ale românilor (53%), urmată de muzica pop autohtonă (30%), pop străină (20%), manele (15%); blues (11%); hip-hop şi muzică clasică şi simfonică cu câte 9%, rock (7%), operă şi operetă, jazz, şi electronică cu câte 6% şi experimentală (3%).
Studiul remarcă o creştere semnificativă a preferinţelor românilor pentru consumul de spectacole de dans — 56% dintre respondenţi declarând că au participat ca spectatori la acest gen de spectacol, în ordinea: popular, modern, de societate şi clasic. Conform statisticii, principalul impediment pe care persoanele în vârstă îl invocă drept cauză a neparticipării la evenimente culturale este lipsa banilor — 42%, starea de sănătate/boala — 21%, vârsta — 12% sau lipsa timpului — 7%, potrivit barometrului, citat de Agerpres.

Cele mai întâlnite forme de consum cultural în spaţiul public (cel puţin o dată pe an) au fost: vizitarea muzeelor şi expoziţiilor (20%), participarea la spectacole de teatru (13%), cinematograf (9%), spectacole de operă şi operetă (7%), filarmonică (6%), divertisment şi muzică (17%) şi lectură în cadrul bibliotecilor publice (6%), se arată în datele prezentate în Barometru.

Jumătate de ţară, conectată la internet

32% dintre români nu au mai cumpărat o carte în ultimele 12 luni, iar 29% nu au citit nicio carte în această perioadă. Principalele criterii pentru achiziţia de cărţi le constituie, potrivit barometrului, preţul — 26%, prestigiul (renumele) autorului — 18%, faptul că au auzit de carte — 16% ori subiectul acesteia — 15%.Referitor la dotarea cu cablu TV, 87% dintre respondenţi au acces la acest gen de comunicare, 52% — la internet.

Potrivit anchetei sociologice de anul trecut a Barometrului, citate de agerpres.ro,  77% dintre respondenţi manifestă un nivel scăzut de implicare culturală, pentru 19% nivelul este mediu, 3% au un nivel de implicare ridicat şi doar 1% au un nivel de implicare culturală foarte ridicat. În ceea ce priveşte impactul social al culturii, majoritatea respondenţilor (87%) consideră că arta îi apropie pe oamenii dintr-o comunitate şi 84% au fost de acord cu afirmaţia că evenimentele artistice ( concerte, spectacole de teatru, proiecţii de film) contribuie decisiv la dezvoltarea economică a zonei în care locuiesc. Cu toate acestea, activităţile cu caracter cultural sunt mai puţin practicate, comparativ cu cele de divertisment şi relaxare.

În ceea ce priveşte impactul social al culturii, majoritatea respondenţilor (87%) consideră că arta îi apropie pe oamenii dintr-o comunitate şi 84% au fost de acord cu afirmaţia cǎ evenimentele artistice (concerte, spectacole de teatru, proiecţii de film) contribuie decisiv la dezvoltarea economică a zonei în care locuiesc. Cu toate acestea, activitǎţile cu caracter cultural sunt mai puţin practicate, comparativ cu cele de divertisment şi relaxare.

Obiceiuri culturale

Ediţia 2016 a Barometrului de Consum Cultural abordează teme precum nivelul infrastructurii culturale şi impactul social al culturii, cele mai frecvente forme de consum cultural în spaţiul public, consumul cultural în rândul seniorilor, tipologia dotărilor din spaţiul domestic cu obiecte culturale, preferinţe actuale şi diferenţe semnificative în practicile de lectură, muzică şi dans.

Aceste teme reflectă nu doar dinamica valorilor din societatea românească, ci şi modul în care populaţia se raportează la oferta culturală, iar rezultatele devin esenţiale în dezvoltarea unor viitoare strategii culturale la nivel central, regional şi local.

Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală lansează, în fiecare an, o ediţie a Barometrului de Consum Cultural – cel mai amplu studiu de acest gen la nivel naţional. De 12 ani, el măsoară tendinţele asociate consumului cultural din România, fiind singurul studiu de acest tip din ţară, construit pe modele europene similare.

Barometrul de Consum Cultural este un sondaj reprezentativ, scopul său fiind descrierea şi analiza sectorului cultural din România în ceea ce priveşte nivelul consumului cultural. Studiul  reprezintă, în primul rând, un instrument de lucru util pentru specialiştii din sectoarele culturale şi creative. Totodată, este o analiză relevantă pentru reprezentanţii autorităţilor publice centrale şi locale.

Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, aflat în subordinea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, este singurul institut naţional care are ca obiective studierea, cercetarea şi furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum şi formarea continuă a celor care aleg o carieră în Sectorul Ocupaţional Cultură.

Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural