Filmul canadian care aduce la viaţă o limbă băştinaşă pe care o mai vorbesc doar 20 de oameni

Lung-metrajul canadian SGaawaay K’uuna, în traducere „Muchie de cuţit” (Edge of the Knife) este singurul film în limba haida, limba în pericol de dispariţie a unei populaţii băştinaşe din Columbia Britanică. Doar aproximativ 20 de membri ai populaţiei băştinaşe mai vorbesc fluent această limbă.

Lung-metrajul canadian  SGaawaay K’uuna, în traducere „Muchie de cuţit” (Edge of the Knife) este singurul film în limba haida, limba în pericol de dispariţie a unei populaţii băştinaşe din Columbia Britanică. Doar aproximativ 20 de membri ai populaţiei băştinaşe mai vorbesc fluent această limbă.

Populaţia Haida este o comunitate a Primelor Naţiuni al cărei teritoriu traditional este Haida Gwaii (fostele Insule Queen Charlotte), un arhipeleag de insule împădurite din apropierea coastei vestice a Canadei.

Unul dintre regizori Gwaai Edenshaw a crescut în arhipeleagul Haida Gwaii, unde trăiesc majoritatea vorbitorilor fluenţi ai limbii haida. El însuşi cunoaşte prea puţin limba făcând şcoala în limba engleză.

SGaawaay K’uuna a fost prezentat în premieră la Toronto Film Festival, fiind ales pe lista celor mai bune filme canadiene ale anului 2018.

Filmul este parte a unui proiect de conservare a limbii, care mai include publicarea unui dicţionar şi o arhivă cu înregistrări ale localnicilor fluenţi.

Un expert englez în limbi periclitate a spus că nu cunoaşte o iniţiativă similară ca parte a procesului de revitalizare a unei limbi.

Peste 70 de localnici s-au implicat activ în producţia filmului, ca actori, simpli figuranţi, ţesând costume şi în general producând recuzita.

Actorii au fost nevoiţi să înveţe să limba pentru a-şi înţelege replicile. Edenshaw a explicat că limba haida se caracterizează prin „sunete guturale şi consoane explozive” şi că ridicarea vocii pentru a semnaliza o întrebare are loc în mijlocul frazei. Actorii au invăţat astfel de caracteristici ale limbii pe parcursul mai multor luni înainte de filmare.

Acţiunea filmului e plasată în secolul al XIX-lea şi se construieşte în jurul unui vechi mit haidic despre un bărbat care supravieţuieşte unui accident în largul mării, dar a cărui extremă slăbiciune fizică îl subjugă puterii unor fiinţe supranaturale.

Regizorul a declarat pentru The Guardian că statistica arată o limbă ce se îndreaptă iremediabil către stingere, dar că populaţia nu e dispusă să se resemneze în faţa acestui fapt.

Locuitorii trăiesc în preajma coastei şi îşi construiesc case şi canoe din lemn de cedru roşu. O populaţie de zeci de mii a fost decimată de epidemii de pojar şi alte boli în secolul al XIX-lea, acum numărând abia câteva mii, a precizat regizorul.

Mark Turin, un specialist în limbi pe cale de dispariţie, profesor asociat de antropologie la Universitatea British Columbia a declarat pentru The Guardian că aproape  jumătate din cele 7.100 de limbi de pe glob sunt în pericol de dispariţie şi că sfârşitul secolului poate aduce stingerea lor dacă nu sunt luate măsuri.

Expertul a spus că colonialismul britanic a lăsat urme adânci prin impunerea limbii engleze ca singura limbă instituţională şi a interacţiunilor zilnice, blocând astfel transmiterea sa intergeneraţională, adăugând că e greu de reluat învăţarea unei limbi odată ce ai încetat să o vorbeşti.

El mai spus că cercetările recente au arătat o corelaţie între conservarea limbii materne şi scăderea ratei sinuciderii printre tinerii membri ai comunităţilor băştinaşe.

2019 este anul UNESCO al Limbilor Băştinaşe, ca parte a efortului de a le ”conserva, sprijini şi promova la nivel global”.

Filmul va avea premiera la Londra în cadrul festivalului de film Canada Now şi va rula între 24 şi 28 aprilie.