EXCLUSIV: Documente rare din dosarul politic al filosofului Constantin Noica, scoase la vânzare pe Facebook - FOTO
0Un număr de 22 de documente din dosarul politic al lui Constantin Noica – inclusiv o fotografie a filosofului realizată după eliberarea din penitenciar – au fost scoase la vânzare pe Facebook de un colecţionar privat, fără menţiuni cu privire la preţ. Aflăm astfel că filosoful trebuia să îşi plătească din buzunar avocatul din oficiu, iar maşina de scris a soţiei lui fusese confiscată de Securitate, iar femeia o cerea înapoi.
Anunţul a fost publicat pe grupul privat de Facebook „Federaţia Colecţionarilor din România”.
Între documente se află şi o cerere adresată de soţia filosofului, Mariana Noica, cu privire la restituirea unei maşini de scris, pe care securiştii i-au confiscate-o la percheziţii. Cererea este adresată comandantului Miliţiei.
Un alt document interesant este legat de taxa pe care familia filosofului trebuia să o plătească pentru avocatul din oficiu. În mod normal, apărarea asigurată din oficiu, aşa cum arată şi denumirea, este plătită din fondurile MInisterului Justiţiei. Acest lucru nu s-a întâmplat în procesul politic al filosofului Constantin Noica.
De asemenea, lotul conţine acte din procesul cunoscut în primii ani ai regimului comunist ca dosarul „Grupului Noica”. Este vorba de cereri cu privire la asigurarea apărării în timpul aşa-zisului proces: procese verbale de custodie şi sechestru a bunurilor lui Noica, cereri diverse ale Marianei Noica către autorităţile statului, privind situaţia încarceratului Noica, chitanţe de proces, corespondenţă pentru onorariile avocatului, chitanţe de cheltuieli de judecată.
„Odată cu instaurarea comunismului, Constantin Noica a devenit un «indezirabil», fiind, în permanenţă, urmărit de Securitate. În perioada 1949 - 1958 are domiciliu obligatoriu la Câmpulung-Muscel. Aici, Noica şi-a căpătat ideea filosofică şi totodată şi-a trasat principalele coordonate ale filosofiei sale de mai târziu”, arată colecţionarul în mesajul care însoţeşte fotografiile documentelor.
Acesta arată că în 1958 Noica este arestat, anchetat şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică cu confiscarea întregii averi. Alături de el vor fi arestaţi toţi participanţii la seminariile private organizate de Noica la Câmpulung, iar lotul lor va purta la proces numele de „grupul Noica”.
„ Primul arestat a fost Constantin Noica, la 11 decembrie 1958, după ce trăise aproape un deceniu cu domiciliu obligatoriu la Câmpulung Muscel, supus timp de doi ani anchetelor.În noaptea de 25 spre 26 martie 1959 a fost arestat şi Dinu Pillat, iar anchetatorii au hotărât să constituie „lotul Noica-Pillat”. Ultimul arestat al lotului a fost Nicu Steinhardt, la 4 ianuarie 1960. În acest răstimp, au fost arestaţi şi interogaţi următorii intelectuali: Iacob Noica, Sergiu Al-George, Anca Ionescu, Ion Mitucă, Sandu Lăzărescu, Barbu Slătineanu, Simina Mironescu (Mezincescu), Alexandru Paleologu, Nicolae Radian, Emanoil Vidraşcu, Arşavir Acterian, Vladimir Streinu, Florian Gheorghe, Theodor Enescu, Vlad Aurelian, Mihai Rădulescu, Păstorel Teodoreanu, Marietta Sadova, Dinu Ranetti, Nicolae Răileanu, Remus Niculescu şi Beatrice Strelisker”, se arată în mesaj.
Colecţionarul scrie că doi dintre anchetaţi, Mihai Rădulescu şi Barbu Slătineanu, nu au supravieţuit până la proces.
„Pe lângă cei 25 de arestaţi, numeroase alte personalităţi au fost anchetate cu acuzaţii similare, între cei care au fost condamnaţi aflându-se Alice Voinescu, Vasile Voiculescu, Ion Negoiţescu, Paul Dimitriu, iar alţii, precum Mihail Şora, H. H. Stahl, Zigu Ornea, Sanda Stolojan şi Şerban Cioculescu, nu au făcut închisoare. Pentru inculpaţii «lotului Noica-Pillat» justiţia comunistă n-a avut nevoie decât de trei zile pentru a pronunţa sentinţa, deşi erau 25 de persoane. Execută la Jilava 6 din cei 25 de ani de închisoare, fiind eliberat în august 1964”, mai scrie colecţionarul.