Evenimente de Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cea de-a treia ediţie a volumului „Imaginea evreului în cultura română“, de Andrei Oişteanu, revăzută, adăugită şi ilustrată, a apărut în 2012, la Editura Polirom, în seria de autor

Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, stabilită pe 27 ianuarie, va fi marcată de Institutul Cultural Român la Bucureşti, Stockholm şi Tel Aviv, printr-o serie de evenimente care includ lansări de carte, proiecţii de film, expoziţii şi dezbateri.

Cu ocazia acestei comemorări, luni, 27 ianuarie, de la ora 17.00, la sediul Institutului Italian de Cultură (Aleea Alexandru nr. 41, Bucureşti), va avea loc prezentarea volumului „Imaginea evreului în cultura română“, de Andrei Oişteanu, publicat în limba italiană cu titlul „L’immagine dell’ebreo: stereotipi antisemiti nella cultura romena e dell’Europa centro-orientale“ (traducere de Horia Corneliu Cicortaş şi Francesco Testa, Collana di Studi Ebraici, Editura Salomone Belforte, Livorno, 2018). Invitaţi, alături de autor, la evenimentul de prezentare vor fi Francesco Testa, traducător, şi Giovanni Casadio, profesor de istoria religiilor la Universitatea din Salerno. Prezentarea va fi urmată de o sesiune de autografe.

La sediul Institutului Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38) va avea loc, în aceeaşi seară, de la ora 19.00, vernisajul expoziţiei de pictură „Tinerii din România împreună împotriva urii şi a antisemitismului, pentru o lume a păcii şi a înţelegerii”, care cuprinde tablouri realizate de elevii care au participat la tabăra de pictură organizată de Fundaţia Filderman, din nevoia de a învăţa tinerii artişti istoria adevărată, cu suferinţele, umilinţele, temerile şi neputinţele unor oameni care au trebuit să treacă prin iadul Holocaustului doar pentru vina de a se fi născut evrei. Expoziţia va putea fi vizitată la sediul ICR, în perioada 27 ianuarie - 4 februarie.

Evenimentul de la ICR va cuprinde, pe 27 ianuarie, şi un moment muzical dedicat comemorării victimelor Holocaustului, prin recitalul susţinut de cunoscutul compozitor şi violoncelist Şerban Nichifor, alături de Eduard Iosif Antal, organistul Catedralei Sfântul Iosif din Bucureşti, de violonista Corina Bololoi, de cantorul Emanuel Pusztai şi de Maya Ciosa – la voce. În continuare, la sediul central ICR, va avea loc şi proiecţia filmului documentar „Itinerarii evreieşti în România", care abordează subiectul moştenirii comunităţilor de evrei din România. De la Săpânţa până la Ştefăneşti, de la Bacău până la Siret, filmul redă atmosfera din cimitirele şi sinagogile vizitate, locuri rămase în afara circuitului turistic al multor localităţi din România.

Evenimentele de pe 27 ianuarie 2020 sunt organizate de Cultural Român, Bucharest Jewish Festival, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Fundaţia Filderman, JCC Bucureşti şi Institutul Italian de Cultură din Bucureşti.

Tot cu ocazia Zilei Memoriei Holocaustului, miercuri, 29 ianuarie, ora 18.30,  la  Institutul Italian de Cultură (Aleea Alexandru nr. 41) va avea loc concertul de vioară şi pian „Compozitori evrei-italieni din secolul XX” susţinut Duo Elimo, Giovanni Cardillo (vioară) şi Francesco Buffa (pian). În program vor fi lucrări de Alberto Gentili, Vittorio Rieti, Guido Alberto Fano. Evenimentul este organizat de Institutul Italian de Cultură.

De asemenea, Ziua Internaţională a Holocaustului este marcată de Institutul Cultural Român de la Stockholm pe 28 ianuarie 2020, ora 18.00, prin prezentarea traducerii în limba suedeză a volumului „Jurnalul” de Mihail Sebastian (editura h:strom, 2019). Prezentarea va fi urmată de o discuţie în limba suedeză la care vor participa criticul de teatru şi jurnalistul Leif Zern şi scriitorul Henrik Nilsson, care a scris şi prefaţa volumului, moderată de editorul Svante Weyler. Aceştia vor discuta despre receptarea cărţii lui Mihail Sebastian în spaţiul suedez şi importanţa memorării trecutului şi a Holocaustului în istoria umanităţii. Evenimentul va avea loc la sediul institutului şi este organizat împreună cu Ambasada României în Regatul Suediei.

În perioada 22-23 ianuarie, ICR Tel Aviv va organiza o serie de evenimente speciale de marcare a Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor HolocaustuluiExpoziţiile documentare „Duminica aceea - pogromul de la Iaşi” şi „Pogromul de la Bucureşti” realizate de CSIER vor fi expuse 23 ianuarie -11 februarie 2020, sediul ICR Tel Aviv. Evenimentul literar şi istoric „Holocaustul din România – între documentul istoric şi opera literară” va avea loc pe 22 ianuarie, de la ora 16.00, la Muzeul Beit Liberman din Nahariya şi, respectiv, pe 23 ianuarie, ora 17.00, sediul ICR Tel Aviv. Din România, vor participa Cătălin Mihuleac, scriitor, şi Adrian Cioflâncă, istoric şi director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România din cadrul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Martin Salamon, director al ICR Tel Aviv, va fi moderator.Evenimentul din Israel este organizat în colaborare cu Cercul Cultural din Nahariya, Primăria Nahariya - Muzeul Beit Liberman, Editura Humanitas şi Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) din cadrul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

Cea de-a treia ediţie a volumului „Imaginea evreului în cultura română“, de Andrei Oişteanu, revăzută, adăugită şi ilustrată, a apărut în 2012, la Editura Polirom, în Seria de autor „Andrei Oişteanu”.

Volumul „L’immagine dell’ebreo“ prezintă originea, evoluţia în timp şi spaţiu, supravieţuirea sau dispariţia clişeelor ce compun portretul fizic, profesional, spiritual, magico-mitic şi religios al „evreului imaginar” în spaţiul cultural românesc şi european. Este, de asemenea, analizat modul în care antisemitismul popular l-a influenţat pe cel intelectual şi politic, de la jumătatea secolului al XIX-lea pînă astăzi. Abordând tema din perspectiva şi cu instrumentele antropologiei culturale, autorul reface portretul-robot al evreului imaginar şi evaluează diferenţele dintre acesta şi evreul real.Cartea a fost distinsă cu Premiul Academiei Române, Marele Premiu al ASPRO, Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, Premiul revistei Sfera politicii, Premiul Fundaţiei „Sara & Haim Ianculovici” (Israel), Premiul B’nai B’rith Europe (Bruxelles).

Andrei Oişteanu este cercetător, membru în Consiliul Ştiinţific al Institutului de Istorie a Religiilor (Academia Română) şi profesor asociat la Facultatea de Litere (Universitatea din Bucureşti). Cărţi publicate: Grădina de dincolo. Zoosophia (1980, 2012); Motive şi semnificaţii mito-simbolice în cultura tradiţională românească (1989); Cutia cu bătrîni (roman) (1995, 2005, 2012); Mythos & Logos (1997, 1998); Cosmos vs Chaos: Myth and Magic in Romanian Traditional Culture (1999); Imaginea evreului în cultura română (2001, 2004, 2012; Premiul Uniunii Scriitorilor din România – Asociaţia Bucureşti; Marele Premiu al ASPRO); Das Bild des Juden in der rumänischen Volkskultur (2002); Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească (2004, 2013); Religie, politică şi mit. Texte despre Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu (2007, 2014); Il diluvio, il drago e il labirinto (2008); Inventing the Jew: Antisemitic Stereotypes in Romanian and Other Central-East European Cultures (2009; Premiul „A.D. Xenopol” al Academiei Române; Premiul B’nai B’rith Europe); Konstruktionen des Judenbildes (2010); Narcotice în cultura română (2010, 2011, 2014, 2019; Premiul Uniunii Scriitorilor din România); Les Images du Juif: Clichés antisémites dans la culture roumaine (2013); Rauschgift in der rumänischen Kultur (2013); Sexualitate şi societate (2016, 2018; Premiul „Scriitorii anului 2016”); L’immagine dell’ebreo (2018).

Compozitori evrei-italieni din secolul XX”

miercuri, 29 ianuarie 2020, ora 18.30

Institutul Italian de Cultură (Aleea Alexandru nr. 41)
Duo Elimo

concert de vioară şi pian

Giovanni Cardillo, vioară

Francesco Buffa, pian

Duo Elimo îşi propune să descopere o “comoară muzicală” prea puţin sau deloc cunoscută. Între sfârşitul secolului XIX şi prima jumătate a secolului XX, eminenţi compozitori evrei italieni au creat opere de o excepţională valoare artistică. Autori precum Vittorio Rieti, Guido Alberto Fano, Alberto Gentili, Giacomo Orefice, Aldo Finzi, Mario Castelnuovo-Tedesco şi alţii, au fost combătuţi şi li s-au pus piedici de către regimul politic al acelor ani din diferite motive, unul dintre acestea fiind, probabil, originea lor evreiască. Alegerea muzicală pe care o face Duo Elimo, fără a avea pretenţia de a aduce un tribut corect creaţiei de excepţie a acestor compozitori, se doreşte a fi o modestă recunoaştere a unor autori cărora istoria nu le-a adus încă dreptatea şi onoarea cuvenite, cu speranţa de a participa măcar la redescoperirea lor.

Violonistul Giovanni Cardillo şi pianistul Francesco Buffa au studiat la Conservatorul Antonio Scontrino din Trapani. Încă din anii de studiu, au avut ocazia de a colabora, consolidându-şi pasiunea pentru muzica de cameră, în special pentru repertoriul pentru vioară şi pian. După mai multe experienţe individuale, atât în domeniul concertistic cât şi didactic, în 2009, pun bazele Duo Elimo, al cărui repertoriu original variază de la muzica secolului XVIII la cea contemporană. În 2018, lansează cd-ul “Note scordate, tre musicisti ebrei nella tempesta delle leggi razziali”, produs de M.C. Harmony, cu muzică de Alberto Gentili, Guido Alberto Fano şi Vittorio Rieti, cd ce apare împreună cu volumul cu acelaşi titlu scris de Edda Fogarollo conţinând biografiile celor trei compozitori, publicat de Editura Sillabe din Livorno.

Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este marcată în fiecare an la 27 ianuarie, conform rezoluţiei A/RES/60/7, adoptată la 1 noiembrie 2005 de către Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Rezoluţia ONU respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie integral sau parţial, şi felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea siturilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagărele de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori în timpul Holocaustului. Holocaustul a fost un punct de cotitură în istorie, care a determinat lumea să spună "niciodată" şi, potrivit ONU, semnificaţia rezoluţiei A/RES/60/7 are în acest sens rolul de a solicita amintirea crimelor din trecut, cu scopul de a le preveni în viitor. Rezoluţia Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite 61/255 adoptată la 26 ianuarie 2007 condamnă, de asemenea, orice negare a Holocaustului şi îndeamnă toate statele membre să respingă fără rezerve negarea Holocaustului.

Mai multe pentru tine: