Cum se trăia în castelele medievale. Toaleta era o bancă găurită

În filme, viaţa într-un castel medieval pare îndestulată şi frumoasă, dar realitatea era alta. Nici măcar pentru nobilime condiţiile de trai nu erau la superlativ.

Stăpânii aveau la dispoziţie cea mai bună mâncare şi veşminte de soi, însă nu beneficiau de prea multă intimitate şi-un confort mult mai sporit decât cel al servitorilor. Cu toţii dormeau în încăperi extrem de întunecate şi răcoroase şi se confruntau, zi de zi, cu efectele unei igiene precare.

Până şi cei înstăriţi aveau o toaletă care astăzi ne face să strâmbăm din nas. Era, de fapt, doar o bancă din lemn cu mai multe găuri una după alta, care degaja nişte mirosuri greu de suportat în aproape întregul castel. Mai mult, toaleta nu oferea deloc intimitate (cum spuneam, era comună şi fără nicio delimitare între ocupanţii găurilor respective), iar resturile umane erau depozitate într-o mică băltoacă aflată sub WC.

În ceea ce priveşte igiena personală, erau multe probleme şi la acest capitol. Apa proaspătă şi o cadă în care să te îmbăiezi erau un adevărat lux pentru servitori. Iar, atunci când se îmbolnăveau, nu puteau decât să apeleze la diverse leacuri din ierburi sau să nu se trateze deloc.

Citeşte mai multe aici!