Cum s-a născut şi ce a stat la baza poveştii din „Lord of the Rings“ („Stăpânul Inelelor“)?
0Dacă Shakespeare a împrumutat masiv pentru naraţiunile sale din Vieţile paralele ale lui Plutarh, Cronicile lui Holinshed sau Istoriile Tragice ale lui Belleforest, în cazul lui J.R.R. Tolkien (1892-1973) nu vom găsi analogii la fel de clare.
Vom găsi în schimb o efervescenţă de literatură şi mitologie nordică, iar acestea vor colora universul Pământului-de-Mijloc şi îi vor conferi o formă foarte apropiată de vechile epopei, lucru recunoscut chiar de autor în scrisorile sale. Desigur, opera lui Tolkien nu se poate descifra doar printr-o explicaţie singulară, dar numeroase teme şi motive pe care le explorează scriitorul sunt cărămizile cu care acesta îşi construieşte propria epopee modernă, presărată cu brutalităţi, dar şi compasiune.
Tolkien medievistul cunoştea îndeaproape engleza veche, engleza medie, nordica veche, precum şi multe alte limbi (inclusiv gotica), menţionând de altfel că principala sa muză a fost lingvistica. A studiat amănunţit poemul Beowulf, Volsunga Saga şi multe alte poveşti nordice, cu care îşi încânta prietenii de la King Edward’s School. Pasiunea pentru lumea nordică nu se limitează însă doar la cursurile Universitaţii din Oxford. În 1925, împreună cu colegul E.V. Gordon, Tolkien întemeiază un Viking Club, unde studenţii veneau să socializeze şi să citească saga islandeze. Apoi va fonda încă un club, The Coalbiter, transformat ulterior în societatea literară The Inklings, care încuraja studiul epopeilor în limba originală. Şi era destul material de digerat, căci poezia scaldică fusese dintotdeauna o pasiune a nordicilor, iar după colonizarea islandezilor din secolul al X-lea se va îmbina cu noua tradiţie a povestirii în proză, ducând la compunerea a zeci de epopei, consemnate în scris două-trei secole mai târziu.
De la „mediaeval romance” la Saga Inelelor Puterii
Deşi pline cu mult material legendar, epopeile de familie – cea mai cunoscută categorie de saga – ne oferă un tablou viu şi colorat al istoriei şi societăţii scandinave, povestind despre faptele eroice ale membrilor marcanţi ai comunităţii islandeze, despre onoare şi răzbunare, poeţi sau iubiri. Cinci dintre acestea sunt cu adevărat maiestuoase şi au contribuit la conturarea unor faţete ale lumii din Stăpânul Inelelor: