Cultură gastronomică mediteraneană, la librăria Humanitas Kretzulescu
0La terasa librăriei Humanitas Kretzulescu are loc marţi, de la 19.00, un eveniment dedicat gastronomiei şi turismului din zona Mării Mediterane, pornind de la cartea „Marea cea mare. O istorie umană a Mediteranei“, de David Abulafia. Cei prezenţi vor putea degusta specialităţi ale bucătăriei greceşti, turceşi şi italiene.
Noul tur în jurul Mării Mediterane este unul turistic şi culinar, ghidat de Ana-Maria Caia, Remus Visan şi Cristian Lascu şi aromat de preparatele restaurantelor Meze Taverna, Divan şi Nonna Mia.
Seara debutează cu o discuţie despre turismul pe Marea Mediterană pe care o vor purta Ana-Maria Caia, producătorul unora dintre cele mai apreciate emisiuni TV şi radio de călătorie, Remus Vişan, managing director Paravion şi Cristian Lascu, redactor-şef National Geographic.
Totodată, trei restaurante din Bucureşti îi vor insoti pe participanţii la această seară tematică prin miresmele bucătăriei greceşti, turceşti şi italiene: Meze Taverna şi creatiile bucătarului Georgios Kritos, restaurantul turcesc Divan şi preparatele orientale ale lui Salih Kilic şi restaurantul cu specific italian Nonna Mia şi măiestria culinară a lui Andrea di Russo.
Din vasta istorie a Mării Mediterane prezentată de David Abulafia în volumul „Marea cea Mare. O istorie umană a Mediteranei“ se pot reconstitui şi începuturile turismului. Odată cu scoaterea marilor texte ale Greciei şi Romei antice din bibliotecile mănăstirilor şi repunere a lor în circulaţie, pelerinajul spre locurile sfinte s-a transformat în parte în turism cultural, mulţi dorindu-şi să vadă oraşele şi templele faimoase ale antichităţii clasice. Petrarca a redactat în secolul al XIV-lea un itinerariu care a circulat intens. În secolul următor, negustorul Cyriaco din Ancona strângea informaţii şi schiţe ale unor ruine despre care credea că ar fi fost ale teatrului şi arenei din Delphi, pentru o viitoare exploatare comercială a urmelor unei istorii care stârnea din ce în ce mai mult interes în epocă.
În secolul XX, fluxuri mari de turişti intră în contact cu locuitorii de pe coastele Mediteranei, lucru care este descris de David Abulafia prin termeni ca "şoc cultural" sau "ciocnire culturală": "Fireşte, sosirea turiştilor dornici să se bronzeze i-a nedumerit pe localnicii din Mediterană, care erau obişnuiţi să se ferească de soarele din toiul zilei. Dar şi mai mare mirare le-a produs comportamentul turiştilor: contactul fizic dintre bărbaţi şi femei, mai ales fiind îmbrăcaţi atât de sumar, i-a şocat pe greci, pe tunisieni şi pe alţii."