Conspiratia comediei

De cand e lumea, comedia a conspirat impotriva raului, incapatanandu-se mereu sa-l demaste, sa-i ia masca de pe chip sub lumina reflectoarele, astfel incat acesta sa poata fi recunoscut de la

De cand e lumea, comedia a conspirat impotriva raului, incapatanandu-se mereu sa-l demaste, sa-i ia masca de pe chip sub lumina reflectoarele, astfel incat acesta sa poata fi recunoscut de la distanta. Cand lucrurile sunt spuse direct, pe fata, nimeni nu mai poate pretinde ca n-a stiut cu cine se aliaza, in cine are incredere, cui ii strange mana. Comedia ajuta la alegerea graului de neghina. E o functie sociala care ii da greutate. Rolul acesta a fost confirmat pe deplin sambata seara, la Teatrul de Comedie, unde cea de a doua editie a Festivalului Comediei Romanesti (FestCo)a debutat cu premiera spectacolului Poker, o piesa de Adrian Lustig in regia lui Alexandru Tocilescu. Textul dramaturgului si romancierului Adrian Lustig - inclus in volumul Poker si alte comedii, aparut la editura Compania si re-lansat inaintea premierei - a fost pretextul unei satire mai mult decat acide pe care Tocilescu a orchestrat-o cu mare satisfactie. Spectacolul reface traseul societatii romanesti in aceasta epoca numita "de tranzitie", un purgatoriu ce nu ofera certitudinea purificarii, a curatarii de toate cele rele, ci numai lipsa de speranta la vederea felului in care Raiul a "fuzionat" cu Iadul, iar binele pare sa nu mai poata fi deosebit. Trei reprezentanti ai tipologiilor ce domina acum societatea romaneasca - politicianul veros (ValentinTeodosiu), milionarul de carton (George Mihaita) si profesionistul lipsit de caracter, gata oricand sa profite de pe urma imbogatirii celorlalti (Vladimir Gaitan) - se intalnesc la o partida de poker cu o mana moarta, cel de al patrulea, pomenit mereu de ei, fiind un fel de papusar ce a condus din umbra destinele tuturor. Un alt element care ii leaga, conventional, este tanara Monica (Simona Stoicescu la debut), si ea reprezentativa pentru genul de femeie "la moda" azi la noi, o prostituata de lux, cu aspiratii usor detectabile de a parveni in zona asa-zisului show-biz sau macar in televiziune, unde ar vrea sa prezinte rubrica Meteo. Invazia de locuri comune ale zilei noastre de azi, toata scursura unei societati care se ridica incet-incet pe noroaie emanand un miros greu de suportat, face ca rasul sa se transforme, pe masura ce spectacolul se consuma, intr-un ranjet crispat. E ca si cum ai citi un compendium din toate articolele de investigatie aparute ani la randul, care au reusit foarte rar sa darame statuile, goale pe dinauntru, ale infractorilor ce respira acelasi aer cu noi toti. Acest concentrat vitriolant aruncat de pe scena ar putea face oare mai mult? Sau oamenii vor veni, vor privi, vor rade si vor pleca mai impacati numai pentru ca si altii gandesc la fel ca ei, iar "impricinatii" vor spune ca si pana acum "cainii latra, caravana trece"? Spectacolul lui Alexandru Tocilescu incearca sa faca un pas mai departe, prin aluziile la dimensiunea metafizica a existentei, prin sugestia ca totul se plateste la un moment dat. Chipul personajelor principale se transforma in partea a doua a spectacolului, cei trei isi dau arama pe fata, astfel incat se identifica in cele din urma cu raul pe care il slujesc. Demonii care apareau in rastimpuri prin peretii deformabili ai sufrageriei - kitsch (decor Puiu Antemir) nu se mai ascund. Depinde de noi sa-i infruntam. Aceasta adevarata "conspiratie a comediei" continua pe tot parcursul saptamanii la Teatrul de Comedie, unde sunt programate zilnic spectacole, precedate de lansari de carte, dar si la Nottara, Theatrum Mundi si Teatrul National, care joaca spectacolele incluse in Festivalul Comediei Romanesti.