Concluziile reformei teritorial-administrative de la conferinţa de la Iaşi: „Regionalism şi regionalizare în România”

Conferinţa internaţională „Regionalism şi regionalizare în România. Interpretări istorice şi provocări contemporane”  s-a desfăşurat  pe 30 şi 31 mai, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Participanţii au prezentat 45 de lucrări referitoare la reforma teritorial-administrativă, înscrise la cele 10 secţiuni tematice.

La prelegere au participat istorici, geografi, economişti, politologi, jurişti, sociologi, filologi şi formatori de opinie publică din ţări precum România, Republica Moldova, Germania, Austria, Elveţia, Olanda, Marea Britanie, Polonia, Federaţia Rusă, Ucraina, Bulgaria. 

În prima zi, conferenţiarii au susţinut lucrările înscrise la secţiuni precum: „Ce sunt sau cum definim regiunile? Experienţe europene, realităţi româneşti”, „Modele de organizare a teritoriului în lumea de astăzi”, „Regiuni istorice, grupuri etnice: cazul Transilvaniei”. Comunicările cu tematicile: „O temă actuală: regionalizarea în România. Iniţiative politice, dezbateri publice”, „«România Mare» între autonomism, regionalism şi centralism”, „Regiuni istorice, grupuri etnice: cazul Basarabiei” au fost prezentate, a doua zi,  înainte de dezbaterea finală, care a avut loc în Sala Senatului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.

Interesul cetăţeanului - principiul oricărui stat de drept

Majoritatea participanţilor consideră că ar fi potrivită adoptarea unei reforme administrative în România. O astfel de reformă ar trebui să conducă la o mai bună funcţionare a administraţiei şi a aparatului birocratic; la creşterea competenţelor administrative ale comunităţilor locale; la dezvoltarea economică a tuturor unităţilor administrative, printr-o mai bună accesare a fondurilor europene, precum şi la păstrarea particularităţilor culturale regionale şi locale. 

În cazul în care regiunea ar fi implementată ca unitate administrativă, noul cadru juridic ar trebui să se bazeze pe principiile: Descentralizării şi guvernării democratice, Distribuirii şi utilizării eficiente a resurselor, Respectării particularităţilor geografice şi a tradiţiilor regionale. Pe lângă acestea, interesul cetăţeanului este principiu esenţial al oricărui stat de drept de la care trebuie să pornească orice reformă administrativă.

Conferinţa a fost organizată de Societatea de Studii Istorice din România (Iaşi) şi Centrul de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în parteneriat cu Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi, Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Centrul Cultural German din Iaşi, Centrul de Informare DAAD Bucureşti, DAAD Alumni Club Iaşi şi cu sprijinul Fundaţiei Friedrich Ebert România.